Irina Selevestru: Insolvabilitatea nu trebuie privită ca un capăt de drum, ci ca o șansă de reconstrucție

În Republica Moldova lipsește încă o cultură antreprenorială matură, iar eșecul în afaceri continuă să fie perceput excesiv de negativ, susține Irina Selevestru, în cadrul emisiunii „Jurnal Actual” de la Jurnal FM, avocat, administrator autorizat și doctor în drept.

Potrivit Irinei Selevestru, antreprenorii din Republica Moldova solicită prea târziu ajutor atunci când afacerile ajung în impas, iar acest lucru agravează problemele financiare.

„Educația antreprenorială trebuie să înceapă de la grădiniță. Trebuie să educăm societatea să nu penalizeze atât de dur eșecul antreprenorilor și creditorii să susțină debitorii aflați în dificultate”, a declarat aceasta.

Expertul a amintit că, în 2016, a fondat Centrul de instruire a antreprenorilor Moldinsolv, tocmai pentru a acoperi lipsa informațiilor și a instruirii în domeniul antreprenorial și al insolvabilității.

Irina Selevestru a atras atenția și asupra diferențelor dintre Republica Moldova și statele europene în ceea ce privește abordarea insolvabilității. Potrivit acesteia, în Uniunea Europeană accentul este pus tot mai mult pe restructurare și avertizare timpurie, pentru a ajuta companiile să evite falimentul.

Ea a subliniat că administratorii autorizați sunt adesea percepuți negativ în Republica Moldova, deși rolul lor este de a găsi soluții într-o situație deja complicată, nu de a genera probleme.

„Administratorul nu creează problema, el vine când problema deja există și caută soluții pentru toate părțile implicate”, a explicat Selevestru.

Potrivit expertului, percepția negativă asupra insolvabilității este strâns legată de lipsa unei culturi a asumării eșecului. În loc ca dificultățile financiare să fie tratate ca un proces economic ce trebuie gestionat profesionist, apare tendința de a căuta vinovați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.