Fermierii, lăsați fără bani. Agricultura primește doar 6% din creditele acordate economiei

Accesul fermierilor la credite rămâne extrem de redus, în condițiile în care agricultura primește doar aproximativ 6% din totalul împrumuturilor acordate în economie, susține deputatul Serghei Ivanov, președinte al Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară.

Potrivit parlamentarului, din cele peste 100 de miliarde de lei acordate sub formă de credite în economie, doar o mică parte ajunge în agricultură, ceea ce reflectă o problemă structurală de subfinanțare a sectorului.

Ivanov afirmă că băncile consideră agricultura un domeniu cu risc ridicat, din cauza secetei, calamităților naturale, instabilității veniturilor și lipsei unor mecanisme eficiente de garantare a împrumuturilor.

„Moratoriul a fost o soluție bună pe moment, dar nu a venit la pachet cu un instrument financiar care să asigure continuitatea”, a declarat Serghei Ivanov la AgroTV Moldova.

Deputatul susține că actualele programe de creditare sunt accesibile în special fermierilor mari și celor considerați „bancabili”, în timp ce producătorii mici sau cei aflați în dificultate rămân practic excluși din sistemul financiar.

„Băncile preferă să acorde credite unui om de afaceri care astăzi cumpără o tonă de grâu și o vinde mâine, decât să finanțeze producătorul pe care îl consideră riscant”, a afirmat Ivanov.

Parlamentarul avertizează că problemele din agricultură pot avea efecte asupra întregii economii și critică abordarea autorităților față de falimentele din sector.

„Agricultura este acea rotiță din motorul economiei, care, odată oprită, blochează întregul sistem”, a declarat deputatul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #Agricultură #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.

#drone sua #taxe