Moldova îmbată planeta! Exporturile de vin în vrac s-au majorat de trei ori

19 Mai 2026, 14:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2026, 14:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova și-a consolidat poziția pe piața globală a exporturilor de vin în vrac în ultimii 24 de ani și a urcat  de pe locul 13 pe locul 11 în clasamentul mondial. Astfel, voluml aroape s-a triplat, potrivit datelor„World’s Top 25 Bulk Wine Exporters: 2000 vs. 2024”, bazată pe informațiile UN Comtrade.

Cuferele relevă că, Republica Moldova exporta în anul 2000 aproximativ 27,4 milioane de litri de vin în vrac, cu o valoare de 10,2 milioane de dolari și un preț mediu de 0,37 dolari pe litru. În 2024, volumul a ajuns la 72,6 milioane de litri, iar valoarea exporturilor a crescut la 48,5 milioane de dolari.

Totodată, prețul mediu al vinului moldovenesc exportat în vrac aproape s-a dublat, de la 0,37 dolari la 0,67 dolari pe litru, ceea ce indică nu doar o creștere a cantităților livrate, ci și o valoare adăugată mai mare a produselor.

Datele arată că Republica Moldova a depășit state precum România, Germania, Austria și Grecia la volumul exporturilor de vin în vrac. În schimb, țările aflate în fruntea clasamentului au adoptat strategii diferite.

Spania a devenit lider mondial și a urcat de pe locul trei pe primul loc cu exporturi la peste 1,07 miliarde de litri, însă prețul mediu pe litru a scăzut de la 1,02 dolari la 0,52 dolari. Italia, fostul lider al pieței, a mers în direcția opusă: a redus volumele exportate cu aproape 60%, dar și-a majorat prețul mediu de la 0,37 dolari la 0,89 dolari pe litru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.