Criza inversă! Moldova nu mai știe unde să verse energia

Directorul Energocom, Eugen Buzatu, susține că Republica Moldova se confruntă deja cu situații de supraproducție a energiei electrice în timpul zilei, când cantitatea de energie generată depășește consumul intern.

Potrivit acestuia, problema nu ține doar de furnizorul cu obligație de serviciu public, ci de întregul sistem energetic.

„Energia este un produs care se tranzacționează pe ore”, a explicat Buzatu, menționând că în anumite intervale ale zilei Republica Moldova produce mai multă energie decât poate consuma.

În prezent, potrivit datelor prezentate de acesta, producția poate ajunge la aproximativ 1.000 MW, în timp ce consumul intern se ridică la aproximativ 400 MW.

Astfel, aproximativ 600 MW de energie rămân în excedent, iar autoritățile și operatorii sunt nevoiți să găsească soluții pentru surplus. „Ori o stocăm, ori încercăm să mergem pe piețele adiacente”, a declarat directorul Energocom.

Totuși, exportul surplusului nu reprezintă întotdeauna o soluție, deoarece și piețele vecine, precum România și Ucraina, se confruntă cu același fenomen. Potrivit lui Buzatu, în aceste state se produce, la rândul lor, mai multă energie decât se consumă, ceea ce generează inclusiv episoade de prețuri negative pe piață.

În schimb, situația se inversează seara, când cererea crește și energia disponibilă devine mai valoroasă. „Seara, cine are energie de seară, toată lumea cunoaște – bine ați venit”, a remarcat directorul Energocom, sugerând că energia disponibilă în orele de vârf are o valoare semnificativ mai mare.

#solar #Energie #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Moldova a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei, în condițiile în care tot mai puțini oameni sunt disponibili să lucreze, iar migrația și îmbătrânirea populației pun presiune directă pe companii, salarii și inflație. Concluziile au fost prezentate de experții Grupului Băncii Mondiale în cadrul discuțiilor cu Clubul Presei Economice, dedicate perspectivelor economice ale Moldovei și transformărilor de pe piața muncii.

Datele prezentate arată că aproape 50% dintre adulții apți de muncă sunt inactivi, în timp ce populația de vârstă activă continuă să scadă și va continua să se reducă până în 2050. În paralel, șomajul general este sub 4%, iar în rândul tinerilor ajunge la 7,4%, ceea ce indică nu lipsa locurilor de muncă, ci lipsa oamenilor disponibili pentru angajare.

Experții spun că piața muncii este „tensionată”, iar deficitul de forță de muncă deja împinge salariile în sus. În lipsa unor măsuri eficiente, această presiune salarială riscă să alimenteze și mai mult inflația, care și așa rămâne ridicată din cauza scumpirilor externe și a crizelor regionale.

Una dintre cele mai mari probleme rămâne migrația. Pentru mulți tineri și bărbați apți de muncă, plecarea peste hotare a devenit alternativa la angajarea în Moldova. Raportul arată că peste jumătate dintre tinerii NEET, cei care nici nu lucrează și nici nu studiază, declară că muncesc deja în străinătate sau se pregătesc să plece. În cazul femeilor tinere, două treimi invocă responsabilitățile de îngrijire și lipsa serviciilor sociale drept principal motiv pentru ieșirea de pe piața muncii.

În același timp, salariile din Moldova sunt comparate tot mai des cu veniturile din diaspora, susțin experții Băncii Mondiale. Remitențele ridicate au crescut pragul salarial acceptat de populație, iar multe persoane refuză locuri de muncă considerate slab plătite sau cu productivitate redusă. Datele prezentate arată că 42% dintre tinerii șomeri au refuzat un loc de muncă din cauza salariilor mici, influențați inclusiv de veniturile rudelor din străinătate.

Situația este agravată și de exodul specialiștilor. Potrivit raportului, lucrătorii mai educați și mai tineri emigrează disproporționat, ceea ce creează deficit de competențe și încetinește transformarea economică a țării.

„Câștigurile de participare nu se traduc automat în ocupare internă mai mare. Fără creare de locuri de muncă mai productive, noua ofertă de muncă va fi absorbită probabil în străinătate”, avertizează experții.

Datele mai arată că participarea bărbaților la piața muncii este sub nivelul Uniunii Europene și al Balcanilor de Vest pentru majoritatea grupurilor de vârstă. Participarea femeilor este mai apropiată de cea din Balcanii de Vest, însă rămâne sub media europeană, în special pentru categoria 25–54 de ani. În același timp, participarea tinerilor stagnează, fenomen descris drept o problemă structurală alimentată de criza demografică.

Pentru a evita adâncirea crizei de pe piața muncii, Banca Mondială recomandă măsuri urgente: creșterea participării femeilor și tinerilor la muncă, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și vârstnicilor, facilitarea revenirii diasporei, modernizarea educației și dezvoltarea competențelor digitale. Experții mai recomandă simplificarea regulilor pentru investiții și crearea de locuri de muncă mai productive, astfel încât economia să poată păstra forța de muncă în țară.

În paralel, economia Moldovei continuă să fie afectată de șocurile externe. Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,9% în 2026, după avansul de 2,4% din 2025, însă avertizează că impactul conflictului din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și presiunile asupra agriculturii vor menține inflația ridicată și vor afecta economia inclusiv în 2027.