Moldova a găsit „mina de aur” energetică. 172 de milioane de dolari nu mai pleacă peste hotare

Economia Republicii Moldova economisește anual peste 170 de milioane de dolari datorită energiei regenerabile produse local, iar această industrie a devenit unul dintre cele mai eficiente instrumente de reducere a deficitului comercial al țării. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei, în primul trimestru al anului 2026, producția anualizată de energie electrică din surse regenerabile a ajuns la 1,2 miliarde kWh. Dacă această cantitate nu ar fi fost produsă în Republica Moldova, ea ar fi trebuit importată, iar la prețurile actuale valoarea acesteia este estimată la circa 172 milioane de dolari.

Astfel, economia națională nu mai este nevoită să cheltuie anual peste 170 de milioane de dolari pentru importul energiei electrice, ceea ce contribuie direct la îmbunătățirea balanței comerciale prin substituirea importurilor.

Datele arată o creștere spectaculoasă în ultimii șase ani. Dacă în 2020 valoarea energiei regenerabile care înlocuia importurile era de doar 3,6 milioane de dolari, în 2026 aceasta a urcat la 172,3 milioane de dolari, de aproape 50 de ori mai mult.

Potrivit economistului, această evoluție a fost determinată atât de majorarea de peste 15 ori a producției de energie regenerabilă, cât și de creșterea de aproape trei ori a prețului energiei electrice importate. În consecință, fiecare kilowatt-oră produs în Republica Moldova generează economii tot mai mari pentru economie.

În termeni financiari, cei 172 de milioane de dolari înseamnă aproximativ 3 miliarde de lei care rămân anual în circuitul economic intern și se transformă în investiții, salarii, taxe și dezvoltarea unui sector economic nou.

Veaceslav Ioniță subliniază că valoarea energiei electrice produse local și care substituie importurile depășește în prezent exporturile anuale ale unor categorii tradiționale de produse moldovenești, ceea ce transformă sectorul regenerabilelor într-un factor important pentru consolidarea securității energetice și reducerea deficitului comercial.

Economistul consideră că evoluția din ultimii ani indică o transformare structurală a economiei Republicii Moldova, iar energia regenerabilă a devenit deja una dintre cele mai importante contribuții la îmbunătățirea poziției externe a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.