Agricultura Moldovei a consumat pesticide de aproape 1,85 miliarde de lei în sezonul 2025/2026, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija.
Datele arată că, în perioada 1 septembrie 2025 – 15 mai 2026, Republica Moldova a importat 9.271 de tone de produse fitosanitare în valoare totală de 1,846 miliarde de lei, inclusiv TVA și taxe vamale.
Cea mai mare pondere valorică a revenit fungicidelor, pentru care fermierii au achitat peste 810 milioane de lei, echivalentul a 44% din întreaga piață a pesticidelor. În schimb, erbicidele au dominat după volum, cu 3.311 tone importate și o valoare de 631 milioane de lei.
Potrivit economistului, importurile de erbicide s-au concentrat în special în lunile februarie-aprilie 2026, când au fost aduse în țară 2.221 de tone, adică două treimi din volumul anual. Martie a reprezentat luna de vârf, cu aproape 950 de tone importate și achiziții de peste 204 milioane de lei.
Analiza evidențiază că glifosatul rămâne cea mai utilizată substanță activă pe piața moldovenească, aproape 30% din erbicidele importate fiind produse pe această bază. Totuși, adevărata presiune asupra bugetelor fermierilor vine din erbicidele selective utilizate la porumb, cereale, floarea-soarelui și soia, unde prețurile pot ajunge la câteva mii de lei pentru un kilogram de produs.
Iurie Rija subliniază că pentru aceeași substanță activă diferențele de preț dintre produse pot varia de la 1,5 până la 15 ori. În unele cazuri, alegerea unor alternative mai accesibile ar putea reduce costurile cu sute de lei la hectar și ar genera economii de zeci sau chiar sute de mii de lei pentru exploatațiile agricole mari.
Analiza mai arată că piața pesticidelor este concentrată în mâinile câtorva importatori. Primele patru companii controlează peste 37% din valoarea totală a importurilor de produse fitosanitare și aproape 41% din segmentul erbicidelor.
Potrivit economistului, cele 1,85 miliarde de lei investite în pesticide în mai puțin de nouă luni echivalează cu aproximativ 1.000 de lei pentru fiecare hectar arabil din Republica Moldova, nivel comparabil cu media europeană pentru culturile de câmp, dar care ridică întrebări privind rentabilitatea unor culturi și necesitatea optimizării costurilor în agricultură.
