1,85 miliarde de lei pe chimicale. Cât îi costă pe fermieri lupta cu buruienile și bolile

Agricultura Moldovei a consumat pesticide de aproape 1,85 miliarde de lei în sezonul 2025/2026, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija.

Datele arată că, în perioada 1 septembrie 2025 – 15 mai 2026, Republica Moldova a importat 9.271 de tone de produse fitosanitare în valoare totală de 1,846 miliarde de lei, inclusiv TVA și taxe vamale.

Cea mai mare pondere valorică a revenit fungicidelor, pentru care fermierii au achitat peste 810 milioane de lei, echivalentul a 44% din întreaga piață a pesticidelor. În schimb, erbicidele au dominat după volum, cu 3.311 tone importate și o valoare de 631 milioane de lei.

Potrivit economistului, importurile de erbicide s-au concentrat în special în lunile februarie-aprilie 2026, când au fost aduse în țară 2.221 de tone, adică două treimi din volumul anual. Martie a reprezentat luna de vârf, cu aproape 950 de tone importate și achiziții de peste 204 milioane de lei.

Analiza evidențiază că glifosatul rămâne cea mai utilizată substanță activă pe piața moldovenească, aproape 30% din erbicidele importate fiind produse pe această bază. Totuși, adevărata presiune asupra bugetelor fermierilor vine din erbicidele selective utilizate la porumb, cereale, floarea-soarelui și soia, unde prețurile pot ajunge la câteva mii de lei pentru un kilogram de produs.

Iurie Rija subliniază că pentru aceeași substanță activă diferențele de preț dintre produse pot varia de la 1,5 până la 15 ori. În unele cazuri, alegerea unor alternative mai accesibile ar putea reduce costurile cu sute de lei la hectar și ar genera economii de zeci sau chiar sute de mii de lei pentru exploatațiile agricole mari.

Analiza mai arată că piața pesticidelor este concentrată în mâinile câtorva importatori. Primele patru companii controlează peste 37% din valoarea totală a importurilor de produse fitosanitare și aproape 41% din segmentul erbicidelor.

Potrivit economistului, cele 1,85 miliarde de lei investite în pesticide în mai puțin de nouă luni echivalează cu aproximativ 1.000 de lei pentru fiecare hectar arabil din Republica Moldova, nivel comparabil cu media europeană pentru culturile de câmp, dar care ridică întrebări privind rentabilitatea unor culturi și necesitatea optimizării costurilor în agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#erbicide #chimicale #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aurul a devenit, pentru prima dată în ultimele decenii, principalul activ de rezervă al băncilor centrale din lume, depășind obligațiunile guvernamentale americane. Anunțul a fost făcut de Banca Centrală Europeană într-un nou raport care arată schimbări importante în economia globală și o scădere treptată a dependenței de dolarul american.

Potrivit datelor BCE, lingourile de aur reprezentau la sfârșitul anului 2025 aproximativ 27% din totalul rezervelor mondiale ale băncilor centrale, față de 20% cu un an înainte. În același timp, ponderea obligațiunilor de trezorerie americane a scăzut de la 25% la 22%. Rezervele în euro au rămas stabile, la 15%.

Schimbarea vine după doi ani în care prețul aurului a crescut spectaculos, aproape dublându-se. Metalul prețios a ajuns în ianuarie 2026 la peste 5 500 de dolari pentru o uncie troy, nivel record care a crescut automat și valoarea rezervelor deținute de state.

În prezent, băncile centrale din întreaga lume dețin peste 36 000 de tone de aur, un nivel apropiat de perioada sistemului Bretton Woods, când dolarul era direct legat de aur, iar cursurile valutare erau fixe. Atunci, rezervele globale ajungeau la aproximativ 38 000 de tone.

Raportul BCE arată că multe state caută alternative la dolarul american, mai ales după ce SUA și aliații săi au înghețat rezervele valutare ale Rusiei în urma invaziei din Ucraina din 2022. Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat că tensiunile geopolitice continuă să alimenteze cererea mare de aur din partea băncilor centrale.

Cele mai mari achiziții de aur din ultimii ani au fost făcute de China, Polonia, Turcia și India. Totuși, Turcia a început în 2026 una dintre cele mai mari reduceri de rezerve din ultimii ani, după ce a vândut sau împrumutat aproximativ 130 de tone de aur pe fondul tensiunilor regionale și al războiului din Iran.

Chiar dacă aurul a urcat pe primul loc ca activ individual de rezervă, dolarul american rămâne dominant în ansamblu. Activele denominate în dolari reprezintă încă aproximativ 42% din rezervele mondiale.

În același timp, BCE susține că moneda euro își consolidează treptat poziția internațională. Emisiunile de datorie în euro au crescut anul trecut cu aproape 30%, atingând un nivel record de aproape un trilion de euro, iar investitorii străini au plasat aproximativ 850 de miliarde de euro în active din zona euro.