1,85 miliarde de lei pe chimicale. Cât îi costă pe fermieri lupta cu buruienile și bolile

Agricultura Moldovei a consumat pesticide de aproape 1,85 miliarde de lei în sezonul 2025/2026, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija.

Datele arată că, în perioada 1 septembrie 2025 – 15 mai 2026, Republica Moldova a importat 9.271 de tone de produse fitosanitare în valoare totală de 1,846 miliarde de lei, inclusiv TVA și taxe vamale.

Cea mai mare pondere valorică a revenit fungicidelor, pentru care fermierii au achitat peste 810 milioane de lei, echivalentul a 44% din întreaga piață a pesticidelor. În schimb, erbicidele au dominat după volum, cu 3.311 tone importate și o valoare de 631 milioane de lei.

Potrivit economistului, importurile de erbicide s-au concentrat în special în lunile februarie-aprilie 2026, când au fost aduse în țară 2.221 de tone, adică două treimi din volumul anual. Martie a reprezentat luna de vârf, cu aproape 950 de tone importate și achiziții de peste 204 milioane de lei.

Analiza evidențiază că glifosatul rămâne cea mai utilizată substanță activă pe piața moldovenească, aproape 30% din erbicidele importate fiind produse pe această bază. Totuși, adevărata presiune asupra bugetelor fermierilor vine din erbicidele selective utilizate la porumb, cereale, floarea-soarelui și soia, unde prețurile pot ajunge la câteva mii de lei pentru un kilogram de produs.

Iurie Rija subliniază că pentru aceeași substanță activă diferențele de preț dintre produse pot varia de la 1,5 până la 15 ori. În unele cazuri, alegerea unor alternative mai accesibile ar putea reduce costurile cu sute de lei la hectar și ar genera economii de zeci sau chiar sute de mii de lei pentru exploatațiile agricole mari.

Analiza mai arată că piața pesticidelor este concentrată în mâinile câtorva importatori. Primele patru companii controlează peste 37% din valoarea totală a importurilor de produse fitosanitare și aproape 41% din segmentul erbicidelor.

Potrivit economistului, cele 1,85 miliarde de lei investite în pesticide în mai puțin de nouă luni echivalează cu aproximativ 1.000 de lei pentru fiecare hectar arabil din Republica Moldova, nivel comparabil cu media europeană pentru culturile de câmp, dar care ridică întrebări privind rentabilitatea unor culturi și necesitatea optimizării costurilor în agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#erbicide #chimicale #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă primul loc într-un clasament internațional în ceea ce privește ponderea vinului în exporturile totale de mărfuri și a depășitd țări cu tradiții vitivinicole, precum Franța, Italia, Spania și Portugalia. Potrivit unei analize realizate de publicația specializată AAWE Wine Economics, în baza datelor UN Comtrade pentru anul 2025, vinul a reprezentat 3,93% din valoarea totală a exporturilor moldovenești, cea mai ridicată pondere dintre cele 35 de țări analizate.

Pe locul al doilea se situează Georgia, cu o pondere de 3,67%, urmată de Noua Zeelandă, cu 2,69%. Aceste trei țări se evidențiază prin importanța deosebită a sectorului vitivinicol în structura exporturilor naționale.

Diferențele devin și mai spectaculoase în comparație cu marile puteri vinicole ale lumii. Franța, unul dintre cei mai importanți exportatori de vin la nivel global, înregistrează o pondere de numai 1,84%, în timp ce Italia și Portugalia au câte 1,21%, iar Spania doar 0,76%.

Astfel, ponderea vinului în exporturile Republicii Moldova este de peste două ori mai mare decât în cazul Franței, de peste trei ori mai mare decât în Italia și de peste cinci ori mai mare decât în Spania.

Chile, un alt producător important de vin, ocupă o poziție superioară Italiei, cu 1,38% din exporturile totale de mărfuri. Australia înregistrează 0,47%, iar Africa de Sud 0,55%.

La polul opus se află economii puternic diversificate, unde vinul reprezintă doar o fracțiune din exporturile naționale. Germania are o pondere de 0,07%, România și Statele Unite câte 0,04%, iar China doar 0,002%.

Datele arată că vinul continuă să fie unul dintre produsele reprezentative ale Republicii Moldova pe piețele externe și un sector cu o contribuție importantă la exporturile naționale.