Criză de personal în instituțiile statului! Unul din opt posturi din administrație este vacant

Peste 32.000 de locuri de muncă rămân neocupate în Republica Moldova, iar aproape jumătate dintre acestea sunt în sectorul public. Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că, la sfârșitul trimestrului I al anului 2026, numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 32,3 mii, în creștere cu 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit BNS, 13,5 mii dintre posturile vacante, adică 41,9% din total, se regăsesc în instituțiile bugetare, ceea ce confirmă dificultățile persistente ale statului de a atrage și menține personal.

Cele mai mari deficite de personal sunt înregistrate în administrația publică și apărare, unde sunt vacante 7,9 mii de posturi. Alte 4,8 mii de locuri de muncă neocupate sunt în sănătate și asistență socială, iar 4,1 mii în învățământ. Împreună, aceste trei domenii concentrează peste jumătate din totalul locurilor de muncă vacante din țară.

În administrația publică și apărare, 13,1% din toate posturile existente sunt neocupate, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă este vacant. În sănătate, rata posturilor neocupate este de 6,4%, iar în domeniul artei, recreerii și agrementului – de 6,8%.

În același timp, sectoarele considerate mai atractive pentru angajați înregistrează cele mai mici rate ale locurilor vacante. În comerț, doar 2,1% dintre posturi sunt neocupate, în domeniul informațiilor și comunicațiilor – 2,3%, iar în alte activități de servicii – 2%.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, cea mai mare creștere a numărului de locuri vacante a fost înregistrată în învățământ, unde au apărut aproximativ 600 de posturi suplimentare neocupate. Creșteri importante au fost consemnate și în comerț, cu circa 500 de locuri vacante în plus, și în agricultură, cu aproximativ 300.

Pe de altă parte, transportul și depozitarea au înregistrat cea mai mare reducere a deficitului de personal, cu circa 1.000 de locuri vacante mai puțin decât în urmă cu un an. Scăderi au fost raportate și în sectorul IT și comunicații, precum și în administrația publică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#admnistratie #vacant #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.