Scenariu de coșmar testat la Chișinău: ce se întâmplă dacă Moldova rămâne fără gaze

09 Iun. 2026, 17:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Iun. 2026, 17:01 // Actual //  Grîu Tatiana

Autoritățile, operatorii din sectorul energetic și partenerii europeni au simulat la Chișinău mai multe scenarii de criză care ar putea afecta aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale. Exercițiul de tip „Table Top” a avut drept scop testarea capacității de reacție și coordonare în cazul unor probleme majore în sectorul gazelor.

La simulare au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, ai operatorilor de sistem, furnizorilor, traderilor și consumatorilor relevanți, alături de experți ai Secretariatului Comunității Energetice și ai partenerilor europeni.

În cadrul exercițiului au fost analizate situații precum limitarea rutelor de livrare a gazelor, indisponibilitatea unor surse sau infrastructuri importante, creșterea consumului în condiții meteorologice severe și aplicarea măsurilor prevăzute în planurile de urgență.

Participanții au testat procedurile de reacție stabilite în legislația națională și europeană, inclusiv comunicarea între instituții, declararea nivelurilor de criză, monitorizarea pieței și protejarea consumatorilor vulnerabili.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, a declarat că exercițiul este important pentru consolidarea capacității de reacție a instituțiilor în contextul provocărilor regionale.

„Republica Moldova a făcut pași importanți privind securitatea energetică, iar aceasta presupune nu doar infrastructură și surse diversificate, ci și instituții pregătite să reacționeze rapid și coordonat în situații excepționale”, a spus oficialul.

Exercițiul s-a desfășurat în contextul alinierii Republicii Moldova la normele Uniunii Europene privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și a oferit autorităților posibilitatea de a verifica, într-un cadru practic, funcționalitatea mecanismelor de prevenire și gestionare a eventualelor crize energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!