Cum au făcut Trump și familia sa 2,3 miliarde de dolari dintr-o afacere care a ruinat investitorii

09 Iun. 2026, 14:36
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
09 Iun. 2026, 14:36 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Familia președintelui american Donald Trump a obținut profituri estimate la cel puțin 2,3 miliarde de dolari din proiecte de criptomonede de la revenirea acestuia la Casa Albă, în timp ce peste un milion de investitori au înregistrat pierderi de aceeași valoare, potrivit unei analize publicate de Reuters.

Investigația Reuters arată că patru proiecte cripto asociate familiei Trump au generat câștiguri uriașe pentru președinte și apropiații săi, în timp ce numeroși investitori de retail au rămas cu pierderi semnificative după prăbușirea valorii activelor digitale promovate de aceștia.

Cel mai profitabil proiect este World Liberty Financial, platformă lansată în 2024 și promovată intens de Donald Trump Jr. și Eric Trump. Potrivit Reuters, familia Trump a încasat peste 1,6 miliarde de dolari din vânzarea tokenurilor și alte activități asociate proiectului. În schimb, investitorii au acumulat pierderi estimate la aproximativ 674 de milioane de dolari.

Un alt proiect controversat este criptomoneda meme $TRUMP, lansată cu puțin timp înainte de inaugurarea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Reuters estimează că familia Trump a obținut aproximativ 616 milioane de dolari din acest proiect, în timp ce cumpărătorii tokenului au pierdut peste 700 de milioane de dolari după prăbușirea prețului.

Printre persoanele afectate se numără investitori din Statele Unite, Europa și Asia. Reuters prezintă cazul unei ingineri software din California care a investit 2.000 de dolari în moneda $TRUMP după ce a văzut mesajele de promovare ale președintelui american. La sfârșitul lunii mai, investiția sa mai valora mai puțin de 120 de dolari.

Agenția mai arată că familia Trump a aplicat un model de afaceri cu risc redus: și-a împrumutat numele și imaginea proiectelor, fără a investi sume semnificative proprii, în timp ce a beneficiat de o mare parte din veniturile generate de vânzările de tokenuri.

Opt experți în etică guvernamentală citați de Reuters consideră că situația reprezintă unul dintre cele mai importante conflicte de interese din istoria modernă a Statelor Unite, având în vedere că administrația Trump promovează și reglementează industria cripto din care familia președintelui obține profituri. Casa Albă respinge însă aceste acuzații și susține că toate deciziile administrației sunt luate în interesul cetățenilor americani.

Reuters precizează că analiza sa se bazează pe documente corporative, tranzacții blockchain, rapoarte financiare și interviuri cu investitori și experți din industrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.