Salarii mici, abonamente de lux. Fitnessul din Moldova bate Franța și Belgia la prețuri

10 Iun. 2026, 13:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Iun. 2026, 13:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova ocupă locul 60 din 99 de state analizate în clasamentul global al costului unui abonament lunar la un club de fitness, potrivit datelor publicate de platforma internațională Numbeo.

Conform clasamentului, un abonament lunar la o sală de sport din Republica Moldova costă în medie 38,23 dolari. Deși suma este mult sub nivelul practicat în state precum Qatar, Singapore sau Elveția, Moldova devansează surprinzător mai multe țări dezvoltate din Europa Occidentală.

Astfel, costul mediu al unui abonament la sală este mai mare în Republica Moldova decât în Franța (37,65 dolari), Belgia (37,74 dolari), Azerbaidjan (37,08 dolari), Bulgaria (34,57 dolari), Serbia (36,15 dolari) și Ucraina (26,42 dolari).

În regiune, moldovenii plătesc mai puțin decât românii, unde un abonament mediu ajunge la 42,75 dolari, dar mai mult decât bulgarii și ucrainenii.

La nivel mondial, cele mai scumpe abonamente la cluburile de fitness sunt înregistrate în Qatar, unde costul mediu ajunge la 127,56 dolari pe lună, urmat de Singapore (101,21 dolari) și Elveția (88,76 dolari).

În același timp, cele mai accesibile abonamente sunt în Sri Lanka (12,60 dolari), Bangladesh (12,76 dolari), India (14,26 dolari) și Pakistan (15,17 dolari).

Totodată, un abonament lunar la sală în Moldova este cu aproximativ 45% mai scump decât în Ucraina și cu peste 10% mai scump decât în Bulgaria.

Datele sugerează că, deși nivelul veniturilor din Republica Moldova rămâne printre cele mai reduse din Europa, costurile pentru activitățile de fitness și sport recreativ sunt comparabile sau chiar mai ridicate decât în unele economii cu putere de cumpărare mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.