Portalurile de știri, obligate să dezvăluie cine le controlează și cine le finanțează

Parlamentul a înregistrat un nou proiect de lege privind mass-media, care prevede reguli stricte de transparență pentru instituțiile media, noi garanții pentru independența editorială și mecanisme de supraveghere a concentrării pieței media, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Documentul instituie, pentru prima dată, un Registru al furnizorilor de servicii mass-media, administrat de Ministerul Culturii, în care vor fi publicate informații despre proprietarii instituțiilor media, beneficiarii efectivi, sursele principale de finanțare și persoanele responsabile de politica editorială.

Potrivit proiectului, instituțiile media vor fi obligate să dezvăluie anual structura proprietății și principalele surse de finanțare, inclusiv finanțările provenite din publicitate de stat sau din fonduri publice. De asemenea, vor trebui să publice informații despre eventualele conflicte de interese care ar putea influența activitatea editorială.

un detaliu important este introducerea unor reguli speciale pentru evaluarea concentrărilor pe piața mass-media. Tranzacțiile care ar putea afecta pluralismul și independența editorială vor fi supuse unei evaluări distincte, pe lângă procedurile clasice din domeniul concurenței. Autoritățile vor analiza nu doar efectele economice ale tranzacțiilor, ci și impactul asupra pluralismului mediatic și diversității surselor de informare.

Proiectul reglementează și activitatea platformelor online care distribuie conținut media. Acestea vor fi obligate să instituie proceduri transparente pentru moderarea conținutului și să permită utilizatorilor contestarea deciziilor de eliminare sau restricționare a materialelor publicate.

În plus, documentul interzice ingerința proprietarilor, finanțatorilor și autorităților publice în politica editorială a instituțiilor media și consacră expres dreptul jurnaliștilor de a-și proteja sursele de informare. Proiectul prevede că furnizorii de servicii mass-media nu vor putea fi obligați să divulge sursele jurnalistice decât în condiții excepționale stabilite de lege.

Autorii proiectului susțin că noua lege va înlocui actuala Lege a presei din 1994 și va crea un cadru unitar pentru toate tipurile de servicii media, inclusiv presa online, într-un context în care o mare parte a consumului de informație s-a mutat în mediul digital.

Potrivit notei de fundamentare, legea urmărește implementarea Regulamentului european privind libertatea mass-media (EMFA) și consolidarea independenței editoriale, a transparenței proprietății media și a pluralismului informațional în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#media #lege #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.