Revolta fermierilor ia amploare: după Cahul și Fălești, și Rezina iese la protest

Protestele fermierilor se extind în tot mai multe raioane ale Republicii Moldova. După Fălești și Cahul, agricultorii din raionul Rezina au anunțat că vor ieși și ei la protest vineri, 12 iunie.

Potrivit Asociației „Forța Fermierilor”, agricultorii vor staționa cu tehnica și utilajele agricole pe drumul Orhei–Rezina, la intrarea în satul Bușăuca, în intervalul orelor 09:00–14:00.

Fermierii susțin că situația agricultorilor micro, mici și mijlocii a devenit critică după mai mulți ani marcați de calamități naturale, crize energetice și creșterea costurilor de producție. În declarația transmisă autorităților, agricultorii afirmă că majorarea prețurilor la carburanți și intenția de majorare a TVA pentru producția agricolă pun în pericol supraviețuirea fermelor mici și mijlocii.

Printre revendicările comune formulate de fermierii care protestează se numără introducerea plăților directe per hectar pentru agricultorii micro, mici și mijlocii începând cu anul 2027, neadmiterea majorării cotei TVA la 20% pentru producția agricolă și rambursarea integrală a accizei pentru motorina utilizată în agricultură din 2026.

Totodată, agricultorii solicită menținerea subvenționării dobânzilor bancare, atragerea fondurilor europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de criză și identificarea unor mecanisme de refinanțare pentru agricultorii aflați în dificultate de plată.

Asociația „Forța Fermierilor” nu exclude că la protestele de vineri s-ar putea alătura și agricultori din alte raioane ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#12 iunie #protestul fermierilor #vineri #rezina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump