Cola și energizantele intră în vizorul Fiscului. Guvernul pregătește accize noi

Ministerul Finanțelor propune introducerea unor accize noi pentru băuturile răcoritoare cu zahăr adăugat și pentru energizante, măsura fiind inclusă în pachetul de reforme fiscale pentru anul 2027.

Potrivit documentului prezentat de autorități, noile accize fac parte din procesul de armonizare a legislației fiscale cu normele europene și din politica de taxare a produselor considerate nocive pentru sănătate.

Reforma vizează băuturile nealcoolice carbogazoase care conțin zahăr adăugat sau îndulcitori, precum și băuturile energizante care conțin taurină, cofeină sau guarana. Aceste produse urmează să intre într-o categorie nouă de mărfuri supuse accizelor.

Ministerul Finanțelor argumentează că măsura se înscrie în obiectivul de accelerare a convergenței fiscale cu Uniunea Europeană și în strategia de taxare a produselor cu impact negativ asupra sănătății publice. În prezentarea politicii fiscale, instituția menționează explicit intenția de a introduce „noi accize pentru produse vicioase”.

Potrivit proiectului de lege, accizele pentru aceste produse vor fi calculate la momentul comercializării lor. În categoria băuturilor vizate intră atât răcoritoarele îndulcite, cât și energizantele comercializate pe piața moldovenească.

Autoritățile susțin că măsura are un dublu scop: creșterea veniturilor bugetare și descurajarea consumului excesiv de produse asociate cu riscuri pentru sănătate, în special în rândul copiilor și tinerilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #bauturi #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.