Lumina și gazul, în pericol de scumpire. Statul renunță la una dintre cele mai importante facilități fiscale

Ministerul Finanțelor pregătește o revizuire a regimului de TVA, care ar putea duce la eliminarea mai multor cote reduse și facilități fiscale existente în prezent. Modificările sunt incluse în proiectul politicii fiscale pentru anul 2027.

Potrivit proiectului, mai multe poziții din articolul 96 al Codului fiscal, care reglementează aplicarea cotelor reduse de TVA, urmează să fie abrogate. Documentul prevede eliminarea mai multor categorii de bunuri și servicii care beneficiază în prezent de tratament fiscal preferențial.

În același timp, autoritățile propun menținerea cotei reduse de TVA pentru serviciile de alimentare cu apă, canalizare și apă caldă destinate bunurilor cu destinație locativă, inclusiv caselor de vacanță. La lumină, în cazul aplicării TVA de 20%, statul ar urma să compenseze 640 de kw. Pentru gaz, deocamdată nu a fost stabilit un volum al metanului care va fi compensat în urma majorării TVA-ului.

Ministerul Finanțelor argumentează în nota de fundamentare că existența cotelor diferențiate de TVA și a numeroaselor scutiri fiscale generează inechități și distorsiuni economice, complică administrarea fiscală și creează tratamente fiscale diferite pentru activități similare. Autorii reformei susțin că simplificarea sistemului ar contribui la creșterea transparenței și la reducerea costurilor administrative atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități.

Deocamdată, proiectul nu precizează explicit în textul disponibil toate categoriile care vor pierde cota redusă de TVA, însă amploarea modificărilor sugerează una dintre cele mai importante restructurări ale sistemului TVA din ultimii ani.

În prezent cota TVA la gaz este de 8%, iar la energia electrică este zero.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lumină #TVA #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump