Statul pregătește exproprieri pentru noua linie electrică spre România

Lucrările pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Strășeni–Gutinaș și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV vor fi declarate de utilitate publică de interes național, iar autoritățile vor putea expropria terenurile necesare și accelera procedurile de construcție pentru unul dintre cele mai importante proiecte energetice dintre Republica Moldova și România. Proiectul de lege elaborat de Ministerul Energiei prevede instituirea unei proceduri speciale de expropriere și derogări de la mai multe norme legale pentru urgentarea lucrărilor.

Exproprierile vor avea loc în 25 de localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hâncești. În raionul Strășeni sunt vizate municipiul Strășeni, comunele Pănășești, Gălești, Lozova și Micleușeni, precum și satele Tătărești, Căpriana, Vorniceni, Dolna și Ghelăuza. În raionul Călărași este inclus satul Vărzăreștii Noi. În raionul Nisporeni este vorba de terenuri din satele Bursuc, Iurceni și Bolțun, precum și comuna Cristești. În raionul Hâncești exproprierile vor viza satele Boghiceni, Bujor, Obileni și Pervomaiscoe, precum și comunele Cotul Morii, Ivanovca, Onești, Pașcani și Secăreni.

Noua linie electrică va avea aproximativ 70 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va conecta direct stația electrică Strășeni la rețeaua energetică din România, prin stația Gutinaș. Proiectul include și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV pentru adaptarea acesteia la standardele europene și integrarea în sistemul ENTSO-E.

Documentul prevede că autorizațiile de construire vor putea fi emise fără acordul scris al proprietarilor și coproprietarilor terenurilor afectate, iar terenurile agricole și forestiere necesare proiectului vor putea fi scoase din circuit prin efectul legii. În același timp, lucrările vor putea începe înainte de finalizarea completă a procedurilor de despăgubire și transfer al drepturilor de proprietate.

În proiect nu sunt indicate sumele totale estimate pentru despăgubiri sau costul exproprierilor. Autoritățile precizează însă că evaluarea terenurilor și a prejudiciilor va fi efectuată de evaluatori autorizați, iar despăgubirile vor fi achitate din bugetul de stat prin intermediul Instituției Publice „Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii”. Proprietarii vor avea dreptul să conteste cuantumul despăgubirilor în instanță.

Potrivit autorilor proiectului, investiția este esențială pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, deoarece va diversifica sursele de aprovizionare cu energie electrică, va reduce dependența de infrastructuri vulnerabile și va consolida interconectarea cu piața energetică europeană. Finalizarea proiectului este estimată pentru anul 2032.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lea strășeni-gutinaș #exproprierea terenurilor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.