Economist: Reforma fiscală riscă să transforme prima locuință într-un lux pentru tineri

17 Iun. 2026, 17:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Iun. 2026, 17:17 // Actual //  Ursu Victor

Modificările fiscale propuse pentru piața imobiliară riscă să afecteze accesul tinerelor familii la prima locuință, avertizează economistul Marin Gospodarenco.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, expertul atrage atenția asupra a trei schimbări  incluse în proiectul noii politici fiscale.

Potrivit acestuia, impozitul pe câștigul de capital obținut din vânzarea unei locuințe ar urma să crească de aproximativ 2,5 ori. În prezent, impozitarea efectivă este de circa 6%, deoarece doar jumătate din câștig este supus taxării cu 12%. Noua formulă propune aplicarea unei cote de 15% asupra întregului câștig realizat din tranzacție.

Economistul susține că printre cei mai afectați de această modificare se vor număra proprietarii care au dobândit locuințele prin moștenire sau donație. În aceste cazuri, diferența dintre valoarea istorică a bunului și prețul actual de piață poate fi semnificativă, ceea ce ar putea conduce la obligații fiscale mult mai mari în momentul vânzării.

O altă prevedere criticată de Gospodarenco vizează introducerea TVA de 20% la prima vânzare a locuințelor noi. Expertul afirmă că această măsură nu este impusă de legislația europeană și reprezintă o opțiune a autorităților naționale.

„Directiva Uniunii Europene permite aplicarea unei cote reduse de TVA pentru locuințe”, susține economistul.

În opinia sa, pachetul fiscal este prezentat drept o măsură de asigurare a neutralității fiscale, însă efectele sale ar putea fi resimțite tocmai de categoria pe care autoritățile încearcă să o sprijine.

„Paradoxul este că un pachet justificat prin neutralitate fiscală riscă să lovească exact accesul tinerelor familii la prima locuință”, a concluzionat Marin Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.