Banii din bănci vor beneficia de o plasă de siguranță mai mare! Plafonul garantat va fi majorat la 2 milioane de lei

Autoritățile intenționează să majoreze treptat plafonul de garantare a depozitelor bancare din Republica Moldova până la nivelul aplicat în Uniunea Europeană, echivalentul a aproximativ 100 de mii de euro sau circa 2 milioane de lei.

În prezent, suma maximă garantată pentru depozitele bancare este de 200 de mii de lei. Un proiect de lege elaborat în acest sens a fost deja coordonat cu Banca Națională a Moldovei și cu reprezentanții sectorului bancar.

Potrivit documentului, majorarea plafonului va avea loc în trei etape. Prima creștere este prevăzută pentru 1 ianuarie 2028, când limita de garantare va ajunge la 500 de mii de lei.

Ulterior, în anul următor semnării tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar nu mai devreme de 2031, plafonul va fi ridicat la 1 milion de lei. Ultima etapă este planificată la patru ani după semnarea tratatului de aderare, însă nu mai devreme de 2035, când limita de garantare va ajunge la 2 milioane de lei.

Ministerul Finanțelor argumentează că măsura este necesară pentru consolidarea încrederii populației în sistemul bancar și pentru armonizarea legislației naționale cu standardele europene.

Datele autorităților arată că actualul plafon de 200.000 de lei acoperă integral aproximativ 96% dintre deponenții din Republica Moldova, însă reprezintă doar circa 20% din valoarea totală a depozitelor existente în sistemul bancar.

Sectorul bancar și-a exprimat susținerea pentru inițiativă, însă a solicitat un termen mai lung de implementare. În urma consultărilor, etapa finală a reformei a fost amânată pentru anul 2035, față de 2034, cât era prevăzut inițial.

Plafonul de garantare a depozitelor a crescut constant în ultimele două decenii. Dacă în 2004 acesta era de doar 4.500 de lei, limita a fost majorată la 6.000 de lei în 2009, la 20.000 de lei în 2018, la 50.000 de lei în 2020, la 100.000 de lei în 2023 și la 200 de mii de lei în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#garantare #depozite #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” avertizează că pachetul de modificări fiscale propus pentru anul 2027 transferă o parte importantă a poverii fiscale direct asupra cetățenilor, familiilor tinere, agricultorilor și întreprinderilor locale — în timp ce autoritățile vorbesc doar despre veniturile suplimentare la buget, dar tac despre factura care va ajunge în casele oamenilor.

Potrivit unei declarații emise de Mișcare, un val de creșteri de TVA și accize noi lovește simultan în cheltuielile esențiale ale vieții de zi cu zi:

Energie electrică: TVA crește de la 0% la 20% — factura unei familii cu un consum de ~200 kWh/lună s-ar majora cu peste 1.700 lei/an.
Gaze naturale, lemne de foc, alimente, medicamente: TVA crește de la 8% la 20%.
Produse pentru sugari și copii mici: se elimină scutirea de TVA — într-o țară confruntată cu depopulare și scăderea natalității.
Locuințe și cumpărături online (Temu, AliExpress, Shein): se anulează scutirile de TVA și se aplică cota standard de 20%.
Combustibil, autoturisme, băuturi răcoritoare: accize noi sau majorate, care se transferă în prețuri pe tot lanțul economic.
HoReCa și tehnică agricolă: TVA de 20%, cu efect direct asupra afacerilor mici și a investițiilor în agricultură.

Astfel, pentru cheltuielile de bază, costul suplimentar estimat pentru o familie tipică este de până la 12.580 de lei. Cu medicamente, produse pentru copii, HoReCa, autoturisme și locuințe incluse, impactul real poate depăși cu ușurință 15.000–20.000 lei pe an.

Îngrijorările expuse de Mișcarea Civică „Construim Încredere” sunt:

Lipsa transparenței: Guvernul nu a prezentat o analiză de impact asupra populației și a bugetelor familiale. Cetățenii află din estimări independente ceea ce ar trebui explicat de autorități.

Efect cumulativ subestimat: analizate separat, unele majorări par suportabile; aplicate simultan, ele generează o creștere semnificativă a costului vieții pentru sute de mii de familii.

Agricultura: aplicarea cotei standard de 20% asupra întregii producții agricole ar fi o opțiune mai dură decât cere în mod necesar Directiva TVA (2006/112/CE). Atenție: comunicatul FMI din 20 mai 2026 nu impune expres acest lucru — legătura cu acordul PCI rămâne o ipoteză.

Impozitarea creșterii de capital: fără recunoașterea investițiilor făcute în timp și fără indexare la inflație, cetățenii riscă să fie impozitați pe un câștig artificial, nu pe unul real.

Locuințe: există riscul ca unii dezvoltatori să folosească noul regim TVA drept pretext pentru majorări generalizate de preț, cu mult peste impactul fiscal real.

”Nu contestăm necesitatea reformelor fiscale. Solicităm însă transparență, consultări reale și o evaluare completă a impactului social și economic. Cerem autorităților: publicarea analizei oficiale privind impactul asupra populației și economiei; organizarea unor consultări publice autentice cu cetățenii, agricultorii, mediul de afaceri și societatea civilă; publicarea analizei privind impactul majorării impozitului pe profit de la 12% la 15% asupra competitivității, investițiilor și dezvoltării întreprinderilor locale; introducerea etapizată a noii cote pentru persoanele juridice sau mecanisme de stimulare a reinvestirii profitului”, se mai arată în declarație.