Concediile anuale intră la dietă: 22 de zile fără weekenduri și sărbători. Statul vrea economii de sute de milioane

Concediul anual plătit minim al tuturor angajaților va fi de 22 de zile lucrătoare în loc de 28 de zile calendaristice, iar funcționarii publici vor pierde zilele suplimentare acordate în funcție de vechime. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Potrivit documentului, concediile nu vor mai fi calculate în zile calendaristice, ci în zile lucrătoare. Astfel, durata minimă a concediului anual va fi de 22 de zile lucrătoare, iar una dintre fracțiunile concediului va trebui să fie de cel puțin două săptămâni lucrătoare consecutive. Autorii proiectului susțin că schimbarea nu va reduce perioada efectivă de odihnă, deoarece zilele de weekend nu vor mai fi incluse în concediu.

Reforma aduce modificări importante și pentru alte tipuri de concedii. Concediul paternal va rămâne de 15 zile, însă acestea vor fi calculate în zile lucrătoare. De asemenea, concediul acordat persoanelor care adoptă un copil va fi de până la 71 de zile lucrătoare, în loc de 90 de zile calendaristice.

Cele mai mari schimbări vizează însă sectorul public. Funcționarii publici vor avea un concediu anual de 28 de zile lucrătoare în loc de 35 de zile calendaristice și nu vor mai beneficia de zile suplimentare acordate pentru o vechime mai mare de 5, 10 sau 15 ani. Procurorii vor avea 30 de zile lucrătoare în loc de 35 de zile calendaristice, iar angajații Serviciului Vamal, ai Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat și militarii vor trece la un regim unificat de 28-30 de zile lucrătoare.

Ministerul Muncii argumentează că actualul sistem creează diferențe între categorii similare de angajați și generează costuri semnificative pentru bugetul public. În nota informativă se arată că acumularea concediilor neutilizate produce obligații financiare estimate la sute de milioane de lei anual, iar uniformizarea regulilor ar urma să reducă presiunea asupra finanțelor publice.

Autorii proiectului estimează că impactul financiar al măsurilor pentru funcționarii publici și cei cu statut special poate ajunge la până la 5% din fondul de salarizare. În același timp, documentul arată că angajatorii din sectorul privat vor trebui să achite indemnizații de concediu mai mari, iar salariații vor lipsi efectiv mai multe zile de la serviciu, deoarece weekendurile nu vor mai fi incluse în concediul anual.

Zilele de concediu acumulate până la intrarea în vigoare a noilor reguli nu vor fi pierdute. Acestea vor continua să fie acordate și calculate în zile calendaristice până la epuizarea completă a soldului existent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedii anuale #reducerea zilelor #fără weekenduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu critică proiectul noului Cod Fiscal propus de Guvern. el susține că modificările pregătite pentru următorii ani vor duce la majorarea prețurilor, creșterea poverii fiscale și reducerea veniturilor reale ale populației.

Într-o declarație, Chicu a afirmat că una dintre cele mai importante schimbări vizează uniformizarea cotei TVA la 20% pentru mai multe categorii de produse și servicii care în prezent beneficiază de cote reduse.

„Guvernarea și-a asumat în fața FMI să ridice toate aceste cote la 20%. La gazele naturale, de exemplu, dacă acum la un preț de 10 lei plătim 80 de bani TVA, după modificare vom plăti 2 lei TVA pentru fiecare metru cub”, a declarat Chicu.

Potrivit acestuia, majorarea TVA va afecta și produsele agricole, sectorul HoReCa, precum și cumpărăturile efectuate pe platforme online precum Temu și alte magazine externe. El susține că o creștere a TVA nu garantează automat și încasări mai mari la buget, deoarece scumpirile vor reduce consumul.

„Majorarea TVA înseamnă majorarea prețurilor. Dacă oamenii cumpără mai puțin, se reduce și baza impozabilă”, a argumentat deputatul.

O altă critică vizează schimbările propuse la impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Chicu afirmă că reducerea cotei de impozitare la 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual este prezentată drept o facilitate, însă în paralel sunt eliminate scutirile personale și cele pentru copii.

În plus, acesta susține că noul sistem transferă către angajați obligația de achitare a contribuțiilor sociale, care în prezent sunt suportate de angajatori.

„Mulți nu au observat că aceste contribuții vor fi achitate de angajat și că ele nu vor mai fi deductibile din venitul impozabil. În multe cazuri, reducerea cotei la 7% nu va însemna că salariatul va avea mai mulți bani în buzunar”, a spus Chicu.

Potrivit deputatului, modificarea va genera și costuri suplimentare pentru companii. El a exemplificat că pentru un salariu de 10.000 de lei, povara fiscală a angajatorului ar putea crește cu aproximativ 250 de lei pentru a compensa noul mecanism de calcul.

Fostul premier a criticat și modificările privind impozitul pe bunurile imobile. Acesta a atras atenția că majorarea cotei minime de impozitare de la 0,05% la 0,1%, combinată cu reevaluarea valorii cadastrale a proprietăților, ar putea duce la creșterea de până la trei ori a impozitului pe imobile.

„Anul viitor, când oamenii vor primi avizele de plată pentru impozitul pe bunurile imobile, acestea ar putea fi de aproximativ trei ori mai mari decât în prezent”, a avertizat Chicu.

Deputatul a criticat și eliminarea facilităților fiscale acordate agricultorilor, inclusiv compensarea de 6% din contribuțiile sociale pentru angajații din sector. Totodată, el susține că majorarea TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% va afecta întregul lanț economic, de la fermieri și procesatori până la consumatorii finali.