Lovitură pentru credite! BNM a majorat dobânda cheie la 7%

Comitetul executiv al Banca Națională a Moldovei a decis majorarea ratei de bază de la 6,5% la 7% anual, continuând procesul de înăsprire a politicii monetare pe fondul creșterii presiunilor inflaționiste din economie.

Decizia a fost adoptată în unanimitate și are drept scop limitarea ritmului de creștere a prețurilor, stimularea economisirii și readucerea inflației în jurul țintei de 5% pe termen mediu.

Odată cu majorarea ratei de bază, BNM a stabilit rata dobânzii la creditele overnight la 9% anual, rata pentru operațiunile repo la 7,25%, iar rata la depozitele overnight la 5% anual. Normele rezervelor obligatorii au fost menținute la nivelurile actuale de 18% pentru resursele atrase în lei moldovenești și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.

Potrivit băncii centrale, decizia vine în contextul intensificării presiunilor inflaționiste generate atât de factorii externi, cât și de cei interni. Printre riscurile externe sunt menționate volatilitatea prețurilor la petrol și gaze naturale, creșterea costurilor la produsele alimentare și tensiunile geopolitice care afectează comerțul internațional.

Pe plan intern, BNM atrage atenția asupra creșterii veniturilor populației, majorării remitențelor și avansului creditării de consum, factori care susțin cererea și contribuie la accelerarea inflației.

În luna mai 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,76%, depășind intervalul țintit de banca centrală. Potrivit prognozelor BNM, inflația va continua să urce până la sfârșitul anului curent, urmând să înceapă să se reducă abia în primul trimestru al anului 2027.

Decizia survine în condițiile în care economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de 0,4% în primul trimestru al anului, însă indicatorii din martie au arătat o revigorare a activității economice. Producția industrială a crescut cu 12,3%, comerțul cu amănuntul cu 15,4%, iar fondul de salarizare s-a majorat cu 11,6%.

BNM avertizează că riscurile inflaționiste rămân ridicate, fiind influențate de evoluțiile geopolitice, posibile ajustări ale tarifelor reglementate, noua politică fiscală și reformele salariale din sectorul bugetar.

#rata #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul încasează 12,76 lei din fiecare litru de benzină vândut la pompă și 9,28 lei dintr-un litru de motorină, potrivit calculelor prezentate de economistul Marin Gospodarenco, pe baza datelor ANRE din 17 septembrie.

La prețul actual de 33,56 lei pentru un litru de benzină 95, produsul petrolier propriu-zis reprezintă 16,98 lei, marja comercială – 3,82 lei, acciza – 7,17 lei, iar TVA – 5,59 lei. În cazul motorinei, care costă 35,53 lei/litru, produsul petrolier reprezintă 22,04 lei, marja comercială – 4,21 lei, acciza – 3,36 lei, iar TVA – 5,92 lei.

Astfel, deși motorina este mai scumpă decât benzina cu 1,97 lei pe litru, taxele aplicate acesteia sunt mai mici. Diferența de preț este explicată în principal prin costul carburantului propriu-zis: 22,04 lei la motorină, față de 16,98 lei la benzină.

„Problema nu mai e petrolul, ci rafinarea”, susține Marin Gospodarenco. Potrivit economistului, disponibilitatea redusă a capacităților de rafinare pentru motorină pune presiune pe prețul acestui carburant. Astfel, diferența dintre motorină și benzină vine în principal din costul produsului petrolier, nu din fiscalitate.

În cazul unui plin de 50 de litri, taxele ajung la aproximativ 638 de lei pentru benzină și 464 de lei pentru motorină.

Economistul atrage atenția și asupra TVA-ului calculat peste acciză. În cazul benzinei, aproximativ 1,43 lei din fiecare litru reprezintă TVA aferentă accizei, ceea ce înseamnă circa 72 de lei la un plin de 50 de litri. O eventuală reducere cu 25% a accizei ar putea diminua prețul benzinei cu aproximativ 2,15 lei/litru, iar pe cel al motorinei cu circa 1,01 lei/litru. Pentru un plin, reducerea ar fi de aproximativ 107 lei, respectiv 50 de lei.

„Nu e puțin pentru o familie. Dar nici gratis pentru buget și, mai important, nu apare niciun litru de carburant în plus în țară”, notează economistul, în contextul în care stocurile de motorină din Republica Moldova acoperă în prezent aproximativ zece zile de consum.

„Când prețul crește, întrebăm mereu cine e de vină. Cifrele dau un răspuns incomod: scumpirea vine din locuri unde nu avem niciun cuvânt de spus, dar exact de aceea contează ce facem cu partea care depinde de noi”, conchide Marin Gospodarenco.