Bugetarii, loviți la buzunar: Cei care au două funcții deodată vor primi mai puțini bani, iar premiile vor fi plafonate

18 Iun. 2026, 10:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Iun. 2026, 10:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Funcționarii, profesorii, medicii și alți angajați din sectorul bugetar ar putea fi remunerați după reguli noi începând cu 1 septembrie 2026. Un proiect de lege propune majorări salariale de până la 30% pentru funcțiile unde instituțiile publice găsesc cu greu specialiști, plafonarea premiilor la 10 000 de lei pe an și reducerea la jumătate a suplimentelor acordate pentru cumularea funcțiilor vacante.

Una dintre principalele noutăți ale reformei este introducerea categoriei de „funcții greu de ocupat”. Este vorba despre posturile pentru care există puțini candidați, care rămân vacante după cel puțin două concursuri succesive sau pentru care nivelul actual de salarizare este necompetitiv în raport cu sectorul privat. Pentru aceste funcții se propune o majorare a salariului de bază cu până la 30%.

În același timp, proiectul reduce de la 100% la 50% suplimentul acordat angajaților care preiau atribuțiile unei funcții vacante, temporar vacante sau temporar absente. Mai mult, suplimentul va putea fi acordat doar dacă instituția a inițiat procedura de ocupare a postului respectiv. Autorii explică astfel orientarea reformei spre ocuparea posturilor vacante prin recrutare, și nu prin redistribuirea permanentă a sarcinilor către alți angajați.

Documentul modifică și regulile privind evaluarea performanței. Sporul de performanță va putea fi acordat doar salariaților care obțin calificativele „foarte bine” sau „excelent”. Angajații evaluați cu „excelent” vor beneficia de un spor de 12-15% din salariul de bază, iar cei cu „foarte bine” de 6%. Totodată, calificativul „excelent” va putea fi acordat pentru maximum 15% dintre angajații unei instituții, iar calificativul „foarte bine” pentru cel mult 30%.

Proiectul stabilește și limite noi pentru sporurile cu caracter specific, acordate în funcție de domeniul de activitate. Astfel, acestea nu vor putea depăși 10% din fondul anual al salariilor de bază pentru personalul din învățământ, cercetare, cultură, tineret, sport, asistență socială și pentru angajații Secretariatului Parlamentului.

Pentru angajații din domeniul apărării, securității statului, ordinii publice, ai Centrului Național Anticorupție implicați în prevenirea și combaterea corupției, ai Consiliului Concurenței, Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării și Centrului Național de Management al Crizelor, plafonul sporurilor specifice va fi de 20%.

Cele mai mari sporuri, de până la 30%, vor putea fi acordate personalului implicat în activități speciale de combatere a terorismului, angajaților CNA care investighează corupția sistemică și la nivel înalt sau se ocupă de recuperarea bunurilor infracționale, personalului medical din instituțiile medicale și de asistență socială, precum și angajaților Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Autorității Aeronautice Civile și Agenției pentru Securitate Cibernetică.

Personalul medical din instituțiile medicale, din sistemul de asistență socială și din Centrul de Medicină Legală va putea beneficia de sporuri cu caracter specific de până la 30%.

Totodată, fondul destinat sporului de performanță nu va putea depăși 4% din suma anuală a salariilor de bază ale instituției, iar totalul sporurilor de performanță și al celor specifice va fi limitat la 30% din fondul anual al salariilor de bază.

Schimbări sunt prevăzute și pentru premiile acordate din bani publici. Valoarea cumulată a premiilor unice primite de un angajat într-un an nu va putea depăși 10 000 de lei, iar instituțiile vor putea utiliza pentru acestea cel mult 2% din fondul anual de salarizare. În plus, premiul anual va fi plafonat la 20% din salariul de bază al persoanei premiate.

Pentru angajații implicați în proiecte finanțate integral din surse externe nerambursabile este prevăzut un spor de până la 50% din salariul de bază, indiferent de numărul proiectelor în care participă. Sunt prevăzute și sporuri fixe pentru titlurile științifice. Cercetătorii și profesorii universitari care dețin titlul de doctor habilitat sau profesor universitar vor beneficia de un spor lunar de 2 500 de lei, iar cei care dețin titlul de doctor sau conferențiar universitar vor primi 1 500 de lei lunar.

În ceea ce privește condițiile de muncă, angajații care lucrează în intervalul 22:00–06:00 vor beneficia de un spor de 50% din salariul de bază pe unitate de timp, iar munca suplimentară și cea prestată în zilele de sărbătoare sau de repaus va fi remunerată în cuantum dublu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Oct. 2026, 11:43 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova introduce reguli noi pentru comercializarea, înmatricularea și exploatarea tractoarelor și a altor vehicule agricole și forestiere. Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect de lege care prevede obligativitatea omologării acestora și deținerii unui certificat de conformitate. Noile cerințe vor viza inclusiv tehnica agricolă importată, în condițiile în care 76% dintre tractoarele și utilajele aduse în țară provin din China și Japonia.

Potrivit comunicatului Parlamentului, inițiativa a fost elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind siguranța vehiculelor agricole și forestiere.

Astfel, tractoarele, remorcile, mașinile interschimbabile tractate și componentele acestora vor putea fi introduse pe piață, înmatriculate sau date în exploatare doar dacă sunt omologate și însoțite de un certificat de conformitate.

Documentul va confirma că tehnica agricolă respectă cerințele privind siguranța în funcționare, protecția mediului și securitatea la locul de muncă. Vehiculele trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să reducă riscul de accidentare a operatorilor și a altor persoane implicate în activitățile agricole sau forestiere.

Datele statistice prezentate de autorități arată că aproape jumătate dintre tractoarele și utilajele agricole importate în Republica Moldova, respectiv 47%, provin din China. Japonia deține o cotă de 29%, în timp ce doar 13% dintre importuri sunt realizate din statele membre ale Uniunii Europene.

Prin urmare, noile reguli vor avea o importanță deosebită pentru importatorii de tehnică agricolă din afara spațiului comunitar, care vor trebui să asigure respectarea cerințelor de omologare.

Totuși, legea prevede și mecanisme pentru evitarea procedurilor repetate. Vehiculele care dețin deja omologări acordate în baza regulamentelor CEE-ONU, recunoscute de Republica Moldova, nu vor trebui să treacă din nou prin întregul proces.

Mai mult, la examinarea proiectului în lectura a doua, deputații au introdus o prevedere prin care vor fi recunoscute și omologările acordate în Uniunea Europeană, fără repetarea verificărilor.

O altă modificare importantă vizează tractoarele și utilajele second-hand. Pentru vehiculele individuale, inclusiv cele la mâna a doua, remorci, tractoare cu șenile și tractoare cu destinație specială, va exista o procedură simplificată de omologare.

Vehiculele care vor obține certificarea prin această procedură vor putea fi utilizate doar pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru aplicarea noilor prevederi, Guvernul urmează să desemneze sau să instituie autoritatea responsabilă de omologare, precum și structura care va supraveghea piața. Totodată, va fi necesară dotarea și acreditarea unui serviciu tehnic capabil să efectueze verificările corespunzătoare.

Costurile implementării reformei sunt estimate la aproximativ 3,46 milioane de lei, bani care vor proveni din bugetul de stat și din asistența tehnică externă disponibilă.

Deși proiectul a fost votat în lectura finală, noile obligații nu vor deveni aplicabile imediat. Legea urmează să intre în vigoare la 48 de luni de la publicarea în Monitorul Oficial, oferind autorităților și operatorilor economici o perioadă de patru ani pentru pregătirea implementării.