BNM: Datoria externă a Moldovei a crescut cu peste 400 de milioane de euro în doar trei luni

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 10,52 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru al anului 2026, în creștere cu 4,1% față de finele anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Raportată la Produsul Intern Brut (PIB), datoria externă reprezintă acum 58%, cu 1,9 puncte procentuale mai mult decât la sfârșitul anului 2025.

Potrivit BNM, stocul datoriei externe brute a crescut de la 10,11 miliarde de euro la 31 decembrie 2025 la 10,52 miliarde de euro la 31 martie 2026.

Cea mai mare parte a datoriei rămâne cea pe termen lung, care însumează 7,86 miliarde de euro, reprezentând 74,7% din total. Datoria pe termen scurt a urcat la 2,66 miliarde de euro, echivalentul a 25,3% din datoria externă brută.

Datele arată că datoria externă publică a crescut cu 5,4%, până la 4,55 miliarde de euro, în timp ce datoria externă privată s-a majorat cu 3%, ajungând la 5,98 miliarde de euro. Astfel, ponderea datoriei publice în totalul datoriei externe a urcat la 43,2%, iar cea a sectorului privat a coborât la 56,8%.

În primul trimestru din 2026, serviciul datoriei externe care include rambursările de principal și plata dobânzilor a constituit 183 milioane de euro. Din această sumă, 55 milioane de euro au revenit sectorului public, iar 128,1 milioane de euro sectorului privat. Raportul dintre serviciul datoriei externe și exporturile de bunuri și servicii s-a situat la 12,9%, nivel pe care BNM îl califică drept unul moderat.

Fondul Monetar Internațional rămâne cel mai mare creditor extern al statului, cu o expunere de 1,18 miliarde de euro și reprezintă 26% din datoria externă publică. Acesta este urmat de Grupul Băncii Mondiale, cu 1,13 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu 831 milioane de euro, Banca Europeană de Investiții, cu 441,7 milioane de euro, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 378 milioane de euro.

BNM mai arată că, dacă ritmul actual al rambursărilor se va menține și nu vor fi contractate noi împrumuturi, stocul datoriei externe pe termen lung ar putea fi achitat în aproximativ 9,4 ani.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Fluvial Ungheni, care își desfășoară principala activitate operațională la Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, a operat în 2025 peste 950 de mii de tone doar din cele două categorii principale de mărfur pietriș și cereale. În același timp, veniturile întreprinderii au scăzut cu aproape 14 milioane de lei într-un singur an.

Cea mai importantă marfă operată în 2025 a fost pietrișul. Prin infrastructura portuară au trecut 653 de mii de tone, material utilizat inclusiv pentru realizarea proiectelor de infrastructură rutieră din Republica Moldova.

Un volum important l-au reprezentat și cerealele destinate exportului. În cursul anului trecut, prin port au fost operate 303 mii de tone de cereale.

Cumulat, doar pietrișul și cerealele au reprezentat 956 de mii de tone de mărfuri operate în 2025, ceea ce evidențiază rolul infrastructurii portuare în aprovizionarea sectorului construcțiilor și în exporturile agricole ale Republicii Moldova.

În pofida volumelor importante de mărfuri, veniturile Portul Fluvial Ungheni au înregistrat o scădere. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat venituri de 74 milioane de lei, în 2025 acestea au coborât la 60,3 milioane de lei.

Este vorba despre o diminuare de 13,7 milioane de lei, echivalentul unei scăderi de aproximativ 18,5% într-un singur an.

În schimb, salariul mediu în cadrul întreprinderii a crescut. Acesta a urcat de la 14,7 mii de lei în 2024 la 15,4 mii de lei în 2025, cu aproximativ 4,8%.