Guvernul cere încă 157 de milioane de euro de la UE după ce a bifat 18 reforme

Republica Moldova va solicita Uniunii Europene debursarea celei de-a treia tranșe și obținerea unei sume de aproximativ 157 de milioane de euro din Mecanismul de Reformă și Creștere de 1,9 miliarde de euro, după ce Guvernul a aprobat raportul privind implementarea reformelor și cererea oficială de plată.

Decizia a fost luată vineri, în cadrul ședinței Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică, prezidată de prim-ministrul interimar, Eugeniu Osmochescu. În cadrul reuniunii au fost aprobate raportul semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată și cererea prin care Republica Moldova va solicita debursarea celei de-a treia tranșe de finanțare din partea Uniunii Europene.

Potrivit autorităților, în primul semestru al anului 2026 au fost realizate 18 din cele 20 de măsuri prevăzute în Agenda de reforme aferentă Planului de Creștere pentru anii 2025–2027, ceea ce reprezintă peste 90% din obiectivele planificate. Rezultatele urmează însă să fie confirmate prin evaluarea finală a Comisiei Europene.

Valoarea totală a celei de-a treia tranșe este de 191,5 milioane de euro, însă aproximativ 157 de milioane de euro ar urma să fie transferate Republicii Moldova dacă evaluarea Comisiei Europene va fi favorabilă. Diferența reprezintă fonduri acordate anterior sub formă de prefinanțare, în anul 2025.

Guvernul susține că reformele implementate în ultimele șase luni au vizat domenii precum securitatea energetică, digitalizarea serviciilor publice, combaterea corupției, protecția mediului, integritatea academică și sprijinirea mediului de afaceri. Printre măsurile realizate se numără lansarea programelor „Casa Verde” și „CREȘTEM IMM”, aprobarea unor măsuri pentru consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale și produse petroliere, crearea cadrului pentru integrarea treptată a roamingului cu Uniunea Europeană și operaționalizarea platformei EcoAlert.

Planul de Creștere include și investiții majore finanțate din sprijinul european. În prezent sunt în etapa de operaționalizare patru proiecte importante: construcția Spitalului Regional Bălți, în valoare de 117 milioane de euro, programul de eficiență energetică pentru clădirile publice, cu un buget de 103,4 milioane de euro, modernizarea a 20 de școli printr-un proiect de 51,7 milioane de euro și reabilitarea a aproximativ 134 de kilometri de drumuri naționale, investiție estimată la 232,1 milioane de euro.

Executivul estimează că în semestrul al doilea al anului 2026 vor fi implementate încă 40 de măsuri de reformă, care ar putea aduce o nouă finanțare de 380,8 milioane de euro. Pentru anul 2027 sunt planificate 67 de măsuri, cu o valoare totală estimată a debursărilor de 593,4 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mecanismul de reformă și creștere #tranșa 2 #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Femeile neasigurate care nu sunt căsătorite, dar au un copil al cărui tată este asigurat și și-a recunoscut paternitatea, ar putea beneficia pentru prima dată de indemnizație de maternitate. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege care elimină diferențele de tratament în accesul la prestațiile sociale, în cadrul procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene.

În prezent, indemnizația de maternitate este acordată femeilor asigurate, soțiilor aflate la întreținerea unor soți asigurați și șomerelor înregistrate oficial. În schimb, femeile neasigurate și necăsătorite nu pot beneficia de acest drept, chiar dacă tatăl copilului este asigurat și recunoaște paternitatea. Autorii proiectului susțin că această diferență de tratament constituie o discriminare pe criteriul stării civile și contravine legislației europene.

Datele Agenției Servicii Publice arată că aproximativ 19% dintre copiii născuți anual în Republica Moldova sunt născuți în afara căsătoriei. Potrivit notei informative, o parte dintre aceste mame sunt neasigurate și nu primesc nicio prestație de maternitate, ceea ce poate duce la creșterea riscului de sărăcie, revenirea prematură la muncă informală și afectarea dezvoltării copilului.

Proiectul propune ca femeile neasigurate care nu se încadrează în categoriile actuale de beneficiari să primească indemnizația de maternitate după nașterea copilului, dacă tatăl confirmă stagiul necesar de cotizare. Indemnizația va fi calculată din venitul asigurat al tatălui, iar dacă după naștere se constată că unul dintre părinți are un venit care permite o indemnizație mai mare, aceasta va putea fi recalculată. Totodată, Codul muncii va fi modificat astfel încât și femeile necăsătorite să beneficieze expres de concediu de maternitate.

Proiectul mai prevede extinderea termenului în care victimele discriminării pot cere despăgubiri în instanță. Acesta va crește de la un an la trei ani, pentru a oferi persoanelor afectate mai mult timp să își valorifice drepturile.

În plus, principiul egalității de tratament între femei și bărbați va fi introdus explicit în mai multe acte normative care reglementează sistemul public de pensii, asigurările sociale, ajutorul social și alte prestații sociale, fiind interzisă în mod expres discriminarea directă și indirectă pe criteriul de sex.

Potrivit calculelor Ministerului Muncii, noile prevederi ar urma să fie aplicate, din 2028, pentru aproximativ 2 248 de beneficiare anual. Costurile sunt estimate la 169,2 milioane de lei în 2028, inclusiv cheltuielile de distribuire, iar în 2029 acestea ar putea ajunge la 186,7 milioane de lei. Fondurile vor fi acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Dacă proiectul va fi adoptat, majoritatea modificărilor vor intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, iar unele prevederi vor începe să se aplice de la 1 ianuarie 2028.