Prețul petrolului s-a prăbușit cu peste 6% după armistițiul temporar dintre SUA și Iran

Prețurile internaționale ale petrolului au înregistrat luni o scădere bruscă de peste 6%, după ce Statele Unite și Iranul au suspendat atacurile militare din ultimele două săptămâni. Decizia a alimentat speranțele privind o soluție diplomatică a conflictului și reluarea treptată a transportului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu țiței, notează Reuters.

La începutul tranzacțiilor asiatice, cotația petrolului Brent a coborât cu 6,4%, până la 90,58 dolari pe baril, după ce în cursul ședinței a scăzut chiar sub pragul psihologic de 90 de dolari. În același timp, petrolul american WTI s-a ieftinit cu 6,5%, ajungând la 83,51 dolari pe baril.

Scăderea vine după trei săptămâni consecutive de creșteri, perioadă în care petrolul Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Majorarea a fost provocată de conflictul dintre SUA și Iran, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și a afectat exporturile Arabiei Saudite prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, după extinderea tensiunilor și în Marea Roșie.

Potrivit ambasadorului SUA la ONU, Mike Waltz, președintele Donald Trump a decis să suspende temporar operațiunile militare pentru a oferi mai mult timp negocierilor diplomatice.

„Prețurile petrolului au scăzut puternic după ce SUA și Iranul au evitat noi acțiuni militare, oferind primele semnale concrete ale unei posibile detensionări a conflictului”, au transmis analiștii ING, subliniind că piețele reacționează pozitiv la orice veste care reduce riscul unei escaladări.

Totuși, traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne redus. Datele companiei Kpler arată că, în weekend, mai puțin de zece nave comerciale au traversat zilnic această rută, semn că armatorii încă sunt precauți și așteaptă garanții suplimentare privind siguranța navigației.

În același timp, traficul prin strâmtoarea Bab el-Mandeb a încetinit după ce rebelii houthi din Yemen au atacat instalații petroliere saudite de la Marea Roșie.

#prețul petrolului #Orientul Mijlociu #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.