Aleși locali din Anenii Noi cer anularea hotărârii privind centrul de gunoi din Șerpeni. Reacția Ministerului Mediului

Primăria din Puhăceni, cea din Șerpeni și Consiliul Raional Anenii Noi cer revizuirea deciziei privind amplasarea celui mai mare centru de gestionare a deșeurilor din Moldova. Adresarea a fost transmisă Ministerului Mediului, fiind solicitată să reevalueze hotărârea.

Primarul din Puhăceani, Veaceslav Plămădeală, afirmă că populația nu este împotriva modernizării, ci contra „felului în care s-a luat această decizie”. Oficialul afirmă că terenul ales este aproape de izvoare, iar un studiu hidrogeologic nu a fost efectuat, pentru a stabili dacă apele subterane vor fi afectate.

„Documentele oficiale ale Ministerului arată că exista un alt teren, considerat mai potrivit din punct de vedere tehnic. Acesta nu a fost ales după ce comunitatea de acolo s-a opus. Satele Puhăceni, Șerpeni, Speia, Delacău, Dubăsarii Vechi, Bălăbănești, Corjova, Cobusca Veche, fiind foarte apropiat învecinate de locul amplasării noii mari gunoiști n-au fost întrebate, înainte să se decidă la această temă sensibilă. Mai mult, Guvernul a declarat deja terenul de utilitate publică și a pornit exproprierea înainte ca evaluarea de mediu să fie încheiată.

La Puhăceni și Șerpeni, Consiliile Locale la fel cum și Consiliul Raional Anenii Noi au votat unanim împotriva proiectului. Toți consilierii locali/raionali au spus NU. Vocea comunităților a venit după ce decizia fusese deja luată”, afirmă funcționarul.

În opinia lui Plămădeală, luând în considerare finanțarea externă a proiectului, procedura trebuie stopată, pentru a analiza urmările pentru populația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În replică, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii Grigore Stratulat a menționat că preocupările existente trebuie să se bazeze pe fapte și studii, nu pe presupuneri.

„Proiectul nu presupune o „gunoiște”, ci un centru regional modern de gestionare a deșeurilor, inclusiv un depozit construit și exploatat conform standardelor Uniunii Europene, cu sisteme de impermeabilizare, colectare și tratare a levigatului, captarea gazului de depozit și monitorizare permanentă a factorilor de mediu. În prezent se desfășoară procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar toate studiile și consultările publice prevăzute de lege vor fi realizate înainte de luarea oricărei decizii.

Verificările cartografice și investigațiile preliminare indică existența unor distanțe de protecție adecvate față de zonele locuite și față de principalele corpuri de apă. Distanțele exacte și rezultatele studiilor vor fi prezentate public în Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului. De asemenea, accesul către centru este proiectat astfel încât traficul să nu traverseze localitățile, evitând disconfortul cauzat de praf și zgomot pentru locuitori, iar exploatarea centrului va respecta cele mai stricte cerințe de protecție a mediului și a sănătății populației. (…) Obiectivul nostru este simplu: să înlocuim gunoiștile neconforme cu un sistem modern, sigur și transparent de gestionare a deșeurilor, în beneficiul oamenilor și al mediului”, afirmă secretarul de stat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.