Țara în care oamenii trăiesc aproape 95 de ani. Moldova nici măcar nu intră în top

Monaco își păstrează poziția de lider mondial la speranța de viață, iar până la sfârșitul secolului locuitorii acestui stat sunt așteptați să trăiască, în medie, aproape 95 de ani, potrivit datelor raportului UN World Population Prospects.

În clasamentul pentru anul 2026, Monaco ocupă primul loc, cu o speranță de viață de 86,7 ani, urmat de San Marino (86,0 ani) și Japonia (85,1 ani). În top 10 se mai regăsesc Coreea de Sud, Andorra, Elveția, Australia, Italia, Singapore și Spania.

Republica Moldova nu figurează în topul celor mai longevive 30 de state. Potrivit datelor bazate pe aceeași revizie a estimărilor ONU, speranța de viață în Republica Moldova este de aproximativ 71,6 ani, cu peste 15 ani sub nivelul din Monaco și cu aproape 13 ani mai mică decât în Japonia.

Raportul arată că, până în anul 2100, speranța de viață va continua să crească la nivel mondial. Monaco este proiectat să rămână lider, cu 94,7 ani, urmat de Japonia și San Marino, ambele cu 94,4 ani. Primele 15 poziții vor continua să fie dominate de state europene și economii dezvoltate din regiunea Asia-Pacific.

Autorii analizei subliniază că longevitatea este influențată de factori precum accesul la servicii medicale performante, nivelul de trai, alimentația, prevenția și stilul de viață. În Europa, continentul cu cea mai ridicată vârstă mediană a populației, se regăsesc peste două treimi dintre cele mai longevive 30 de state din lume.

Un exemplu interesant este cel al Statelor Unite. Deși speranța de viață a americanilor este estimată să crească cu aproape un deceniu până în 2100, țara ar urma să coboare în clasamentul mondial, deoarece alte state vor înregistra progrese și mai rapide.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viata #Europa #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Impozitul pe bunurile imobiliare ar putea ajunge până la 1% din valoarea cadastrală din anul 2027, potrivit modificărilor incluse în proiectul Ministerului Finanțelor cu privire la simplificarea legislației fiscale și vamale.

Documentul propune introducerea unei cote minime de 0,05% și a unei cote maxime de 1% pentru bunurile imobiliare evaluate de instituțiile cadastrale. În acest interval, cota efectivă va fi stabilită de autoritățile publice locale.

Schimbarea urmează să fie aplicată în paralel cu actualizarea valorilor cadastrale și apropierea acestora de valoarea de piață. Astfel, valoarea finală a impozitului va depinde de doi factori: noua evaluare cadastrală a proprietății și cota aprobată de consiliul local.

De exemplu, pentru un imobil evaluat la un milion de lei, impozitul calculat înaintea eventualelor scutiri ar putea varia între 500 și 10.000 de lei anual. În cazul unei proprietăți evaluate la două milioane de lei, suma ar putea fi cuprinsă între 1.000 și 20.000 de lei, în funcție de cota stabilită de autoritatea locală.

Aceste calcule sunt însă orientative și reprezintă limitele matematice prevăzute de proiect. Ele nu înseamnă că toate primăriile vor aplica automat cota maximă de 1%.

Ministerul Finanțelor susține că modificarea este necesară în contextul aplicării valorilor cadastrale actualizate, apropiate de cele de piață. Potrivit notei de fundamentare, limitele propuse ar urma să le ofere autorităților locale mai multă flexibilitate la stabilirea cotelor.

Proiectul prevede și actualizarea pragurilor valorice în limita cărora proprietarii pot beneficia de scutiri de la plata impozitului imobiliar. Nota de fundamentare nu indică însă valoarea exactă a noilor scutiri și nici impactul estimat asupra facturilor achitate de proprietari.

Tot din 1 ianuarie 2027, regulile Codului fiscal cu privire la impozitul funciar și imobiliar ar urma să fie extinse asupra terenurilor agricole fără construcții, precum și asupra apartamentelor, caselor și terenurilor aferente din localitățile rurale.

Impactul financiar asupra bugetelor locale nu este cuantificat în document. Ministerul Finanțelor precizează că acesta va depinde de deciziile adoptate de fiecare autoritate publică locală.