Țara în care oamenii trăiesc aproape 95 de ani. Moldova nici măcar nu intră în top

03 Aug. 2026, 10:55
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
03 Aug. 2026, 10:55 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Monaco își păstrează poziția de lider mondial la speranța de viață, iar până la sfârșitul secolului locuitorii acestui stat sunt așteptați să trăiască, în medie, aproape 95 de ani, potrivit datelor raportului UN World Population Prospects.

În clasamentul pentru anul 2026, Monaco ocupă primul loc, cu o speranță de viață de 86,7 ani, urmat de San Marino (86,0 ani) și Japonia (85,1 ani). În top 10 se mai regăsesc Coreea de Sud, Andorra, Elveția, Australia, Italia, Singapore și Spania.

Republica Moldova nu figurează în topul celor mai longevive 30 de state. Potrivit datelor bazate pe aceeași revizie a estimărilor ONU, speranța de viață în Republica Moldova este de aproximativ 71,6 ani, cu peste 15 ani sub nivelul din Monaco și cu aproape 13 ani mai mică decât în Japonia.

Raportul arată că, până în anul 2100, speranța de viață va continua să crească la nivel mondial. Monaco este proiectat să rămână lider, cu 94,7 ani, urmat de Japonia și San Marino, ambele cu 94,4 ani. Primele 15 poziții vor continua să fie dominate de state europene și economii dezvoltate din regiunea Asia-Pacific.

Autorii analizei subliniază că longevitatea este influențată de factori precum accesul la servicii medicale performante, nivelul de trai, alimentația, prevenția și stilul de viață. În Europa, continentul cu cea mai ridicată vârstă mediană a populației, se regăsesc peste două treimi dintre cele mai longevive 30 de state din lume.

Un exemplu interesant este cel al Statelor Unite. Deși speranța de viață a americanilor este estimată să crească cu aproape un deceniu până în 2100, țara ar urma să coboare în clasamentul mondial, deoarece alte state vor înregistra progrese și mai rapide.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.