Aeroport folosit de mii de moldoveni se închide complet. Niciun avion nu va decola timp de 11 săptămâni

03 Aug. 2026, 13:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Aug. 2026, 13:35 // Actual //  Ursu Victor

Aeroportul Bruxelles-Charleroi (CRL), unul dintre cele mai importante hub-uri europene pentru companiile low-cost, inclusiv Wizz Air și Ryanair, își va suspenda complet activitatea în perioada 15 august – 31 octombrie 2028, pentru lucrări de modernizare.

Timp de 77 de zile, niciun avion nu va decola și nici nu va ateriza pe aeroportul belgian, întrucât unica pistă va fi renovată integral, alături de alte elemente esențiale ale infrastructurii. Investiția este estimată la aproximativ 50 de milioane de euro și urmărește creșterea siguranței operaționale și prelungirea duratei de exploatare a aeroportului.

Închiderea ar putea afecta și pasagerii din Republica Moldova, în condițiile în care Bruxelles este una dintre destinațiile operate de Wizz Air de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Potrivit datelor de trafic, în luna iunie, 1,4% din cei aproximativ 716.000 de pasageri care au zburat de la Chișinău au avut ca destinație Bruxelles.

Bruxelles-Charleroi este al doilea cel mai mare aeroport din Belgia și unul dintre cele mai importante aeroporturi low-cost din Europa. În 2025, acesta a deservit peste 10 milioane de pasageri, oferind zboruri către peste 190 de destinații din Europa, Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Pe durata lucrărilor, companiile aeriene vor fi nevoite să își relocheze operațiunile către alte aeroporturi, în principal Bruxelles-Zaventem, Liège sau aeroporturi din țările vecine. Pasagerii care au deja rezervări pentru perioada în care aeroportul va fi închis sunt sfătuiți să urmărească notificările transmise de operatorii aerieni privind reprogramarea zborurilor sau modificarea aeroportului de plecare și sosire.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.