Aleși locali din Anenii Noi cer anularea hotărârii privind centrul de gunoi din Șerpeni. Reacția Ministerului Mediului

Primăria din Puhăceni, cea din Șerpeni și Consiliul Raional Anenii Noi cer revizuirea deciziei privind amplasarea celui mai mare centru de gestionare a deșeurilor din Moldova. Adresarea a fost transmisă Ministerului Mediului, fiind solicitată să reevalueze hotărârea.

Primarul din Puhăceani, Veaceslav Plămădeală, afirmă că populația nu este împotriva modernizării, ci contra „felului în care s-a luat această decizie”. Oficialul afirmă că terenul ales este aproape de izvoare, iar un studiu hidrogeologic nu a fost efectuat, pentru a stabili dacă apele subterane vor fi afectate.

„Documentele oficiale ale Ministerului arată că exista un alt teren, considerat mai potrivit din punct de vedere tehnic. Acesta nu a fost ales după ce comunitatea de acolo s-a opus. Satele Puhăceni, Șerpeni, Speia, Delacău, Dubăsarii Vechi, Bălăbănești, Corjova, Cobusca Veche, fiind foarte apropiat învecinate de locul amplasării noii mari gunoiști n-au fost întrebate, înainte să se decidă la această temă sensibilă. Mai mult, Guvernul a declarat deja terenul de utilitate publică și a pornit exproprierea înainte ca evaluarea de mediu să fie încheiată.

La Puhăceni și Șerpeni, Consiliile Locale la fel cum și Consiliul Raional Anenii Noi au votat unanim împotriva proiectului. Toți consilierii locali/raionali au spus NU. Vocea comunităților a venit după ce decizia fusese deja luată”, afirmă funcționarul.

În opinia lui Plămădeală, luând în considerare finanțarea externă a proiectului, procedura trebuie stopată, pentru a analiza urmările pentru populația.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În replică, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii Grigore Stratulat a menționat că preocupările existente trebuie să se bazeze pe fapte și studii, nu pe presupuneri.

„Proiectul nu presupune o „gunoiște”, ci un centru regional modern de gestionare a deșeurilor, inclusiv un depozit construit și exploatat conform standardelor Uniunii Europene, cu sisteme de impermeabilizare, colectare și tratare a levigatului, captarea gazului de depozit și monitorizare permanentă a factorilor de mediu. În prezent se desfășoară procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar toate studiile și consultările publice prevăzute de lege vor fi realizate înainte de luarea oricărei decizii.

Verificările cartografice și investigațiile preliminare indică existența unor distanțe de protecție adecvate față de zonele locuite și față de principalele corpuri de apă. Distanțele exacte și rezultatele studiilor vor fi prezentate public în Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului. De asemenea, accesul către centru este proiectat astfel încât traficul să nu traverseze localitățile, evitând disconfortul cauzat de praf și zgomot pentru locuitori, iar exploatarea centrului va respecta cele mai stricte cerințe de protecție a mediului și a sănătății populației. (…) Obiectivul nostru este simplu: să înlocuim gunoiștile neconforme cu un sistem modern, sigur și transparent de gestionare a deșeurilor, în beneficiul oamenilor și al mediului”, afirmă secretarul de stat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.