România cumpără energie electrică din Ucraina prin Energocom, după oprirea unui reactor de la Cernavodă

03 Aug. 2026, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Aug. 2026, 14:39 // Actual //  Grîu Tatiana

România a început să importe energie electrică din Ucraina prin intermediul companiei moldovenești Energocom, pentru a acoperi deficitul de producție apărut după oprirea Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Măsura vine în contextul stării de alertă energetică declarate pentru luna august și are scopul de a reduce impactul asupra pieței românești de energie.

Compania românească Nuclearelectrica a anunțat că energia achiziționată din Ucraina, cu sprijinul Energocom, va suplini temporar lipsa de producție cauzată de oprirea reactorului, care va rămâne deconectat până când nivelul Dunării va permite reluarea activității în condiții de siguranță.

Reprezentanții companiei au subliniat că această colaborare este posibilă datorită parteneriatului strategic dintre Nuclearelectrica și Energocom, consolidat prin Memorandumul de Înțelegere semnat în 2023. Potrivit acestora, sprijinul acordat acum de Energocom demonstrează caracterul reciproc al relațiilor dintre cele două companii și dintre România și Republica Moldova.

„Așa cum România și Nuclearelectrica au contribuit în trecut la securitatea energetică a Republicii Moldova, sprijinul oferit în prezent de Energocom reflectă importanța cooperării bazate pe solidaritate și încredere”, au transmis reprezentanții Nuclearelectrica.

Compania atrage atenția că seceta severă și nivelul extrem de scăzut al Dunării afectează producția de energie nu doar în România, ci în întreaga regiune, ceea ce face esențială existența unor parteneriate stabile între state pentru menținerea securității energetice.

Guvernul României a instituit stare de alertă energetică pentru întreaga lună august după ce debitele foarte reduse ale Dunării și ale râurilor au diminuat semnificativ producția de energie electrică. În aceste condiții, autoritățile au decis să mențină în funcțiune Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă și să majoreze importurile de energie pentru a asigura stabilitatea Sistemului Energetic Național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.