Statul strânge robinetul și stinge luminile! Noi restricții în plină criză energetică

Guvernul înăsprește măsurile pentru gestionarea crizei energetice și a deficitului hidrologic. Comisia Națională de Management al Crizelor, prezidată de premierul Vasile Tofan, a aprobat un nou pachet de măsuri care vizează reducerea consumului de energie electrică, limitarea utilizării apei și consolidarea securității aprovizionării.

Deciziile au fost adoptate în contextul stării de alertă în sectorul energetic și al agravării situației hidrologice pe fluviul Nistru, pe fondul diminuării producției de energie în regiune și al scăderii debitelor de apă.

Pentru a proteja consumul intern, Î.S. „Moldelectrica” va suspenda exporturile comerciale de energie electrică în intervalul 18:00–22:00, cu excepția cantităților necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public.

În paralel, Energocom va identifica surse alternative de energie din România, Ucraina și alte piețe accesibile, iar procedurile de racordare la rețea a bateriilor de stocare și a noilor centrale regenerabile vor fi accelerate.

Autoritățile introduc și măsuri temporare de reducere a consumului de energie electrică în intervalele 06:00–09:00 și 18:00–23:00.

Printre acestea se numără: reducerea cu cel puțin 30% a iluminatului în clădirile publice și spațiile comerciale, deconectarea havuzurilor, iluminatului decorativ, arhitectural și publicitar în intervalul 18:00–06:00, reorganizarea proceselor industriale cu consum mare de energie în afara orelor de vârf, adaptarea funcționării stațiilor de pompare ale operatorilor de apă și canalizare și recomandarea adresată locatarilor blocurilor de a evita utilizarea lifturilor în orele de consum maxim pentru a reduce riscul blocării acestora în cazul unor eventuale întreruperi ale energiei electrice.

Pe fondul scăderii nivelului Nistrului, Comisia a decis limitarea utilizării apei pentru activități neesențiale, precum umplerea piscinelor, spălarea străzilor și trotuarelor sau alte consumuri recreative.

Totodată, captarea apei din Nistru pentru irigații va fi permisă doar pe timpul nopții, între orele 21:00 și 06:00, cu prioritate pentru culturile horticole. Ministerul Mediului va putea suspenda temporar captările în sectoarele unde nivelul apei va ajunge la praguri critice.

Autoritățile locale vor activa sondele de rezervă, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va pregăti distribuirea apei potabile prin cisterne mobile în localitățile care ar putea fi afectate.

În același timp, Apă-Canal Chișinău va realiza lucrările necesare pentru menținerea alimentării cu apă a capitalei, iar monitorizarea calității apei va fi intensificată.

Comisia Națională de Management al Crizelor precizează că măsurile completează deciziile adoptate la 28 iulie și au drept scop prevenirea unor perturbări în alimentarea cu energie și apă, protejarea populației și menținerea funcționării serviciilor esențiale. Nerespectarea deciziilor adoptate atrage răspundere conform legislației.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.