România intră în regim de economisire a curentului: Dacia și Ford opresc producția, alte companii ar putea urma

Două dintre cele mai mari companii din industria auto din România, Dacia și Ford, și-au suspendat producția până pe 19 august, în contextul crizei energetice cu care se confruntă țara vecină. Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, decizia va reduce consumul de energie cu aproximativ 200 MW, iar alte companii mari ar putea adopta măsuri similare în perioada următoare.

Anunțul a fost făcut după o reuniune a Guvernului de la București cu reprezentanții marilor consumatori industriali de energie, în cadrul căreia autoritățile au cerut reducerea voluntară a consumului în intervalul de vârf, între orele 19:00 și 23:00.

„Compania Dacia și Ford sunt de astăzi cu producția oprită până pe data de 19 august, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW. O decizie similară va fi luată și de alte câteva companii, astfel încât să avem o reducere voluntară a consumului de energie în orele de seară”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a precizat că măsura vine în condițiile în care România se confruntă cu un deficit de energie provocat de oprirea unui reactor al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă și de producția redusă a hidrocentralelor, afectate de nivelul foarte scăzut al Dunării. Situația este complicată și la nivel regional: Ungaria a redus cu aproximativ 1 750 MW producția centralei sale nucleare, astfel că deficitul cumulat de producție din regiune depășește 4 000 MW și afectează Ungaria, Serbia, Bulgaria, România și Republica Moldova.

În aceste condiții, România acoperă necesarul din orele de vârf prin importuri de peste 2 200 MW în fiecare seară. Potrivit lui Bolojan, și alte state din regiune sunt dependente de energia din import, Ungaria importând aproximativ 4 500 MW, iar Republica Moldova în jur de 500 MW, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra pieței regionale de energie.

În paralel, Guvernul de la București pregătește o Hotărâre care va permite limitarea temporară a consumului marilor consumatori industriali dacă reducerile voluntare nu vor fi suficiente pentru menținerea echilibrului sistemului energetic. Potrivit lui Bolojan, companiile vizate ar urma să fie notificate cu 24 de ore înainte de aplicarea unor astfel de restricții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#producție oprită #criza energetica #Energie electrică #Ford #Dacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli