Exod de vară la frontieră! 100 de mii de moldoveni au traversat granița cu România în doar două zile

Traficul la frontiera dintre Republica Moldova și România a atins unul dintre cele mai ridicate niveluri din această vară. În ultimele 48 de ore, aproximativ 100 de persoane și 25.000 de mijloace de transport au traversat punctele de trecere a frontierei. Autoritățile române susțin că au adoptat măsuri speciale pentru fluidizarea circulației, anunță Poliția de Frontieră dinn România.

Cele mai mari aglomerări au fost înregistrate la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, unde în ultimele două zile au trecut aproximativ 30 mii de persoane și peste 7.600 de autovehicule. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, traficul a crescut cu aproximativ 40%, atât în ceea ce privește numărul călătorilor, cât și al mijloacelor de transport.

Pe fondul valorilor ridicate de trafic, în cursul zilei de 2 august, timpul mediu de așteptare la intrarea în România a ajuns, în anumite intervale orare, la aproximativ 60 de minute.

Pentru reducerea cozilor, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași a suplimentat personalul de control și a pus în funcțiune întreaga infrastructură disponibilă din PTF Sculeni. Toate cele 13 artere de control. Este vorba de șapte pe sensul de intrare în România și șase pe sensul de ieșire, care au fost utilizate la capacitate maximă.

Totodată, au fost folosite echipamente mobile de verificare, iar, în funcție de situația din teren, a fost aplicată și procedura „revers”, care permite redirecționarea temporară a traficului pe benzile sensului opus pentru a crește capacitatea de procesare.

Poliția de Frontieră Română subliniază că durata traversării este influențată nu doar de controlul de frontieră, ci și de verificările vamale, sanitar-veterinare și fitosanitare efectuate de autoritățile competente.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.