Fondul de subvenții pentru agricultură se golește rapid: 60% din bani, cheltuiți în doar șase luni

03 Aug. 2026, 17:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Aug. 2026, 17:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) a consumat deja aproape două treimi din resursele disponibile pentru anul 2026, în timp ce o mare parte din bani continuă să fie direcționați pentru achitarea restanțelor din anii precedenți, nu pentru proiecte noi. Acestea sunt principalele concluzii ale raportului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) privind gestionarea fondului în primul semestru al anului 2026.

Potrivit documentului, pentru anul 2026 AIPA gestionează un fond de 2,293 miliarde de lei, iar până la 1 iulie au fost deja valorificați 1,364 miliarde de lei, echivalentul a aproape 60% din totalul resurselor. Astfel, pentru a doua jumătate a anului au rămas disponibile doar 928,6 milioane de lei.

Raportul arată că fondul din acest an este folosit în mare măsură pentru achitarea obligațiilor restante. AIPA precizează că cererile de subvenționare depuse în 2024 și rămase neachitate în 2025 din lipsa resurselor financiare au devenit prioritare la plată în 2026. În consecință, o parte importantă din banii alocați pentru acest an nu ajunge la proiecte noi, ci acoperă datorii acumulate anterior.

Cea mai mare parte a banilor, 1,078 miliarde de lei, a fost direcționată către plățile postinvestiție pentru cererile depuse încă în 2024. În comparație, pentru investițiile pe etape au fost alocate doar 8,8 milioane de lei, iar pentru plățile complementare aproximativ 43,8 milioane de lei.

Raportul scoate în evidență și blocajele din procesul de examinare a dosarelor. Din cele 374 de cereri depuse în ultimul apel pentru subvenții în avans, doar 287 s-au soldat cu semnarea contractelor. Alte 21 de cereri au fost respinse, 24 au fost retrase de solicitanți, 7 au fost suspendate, iar 31 se aflau încă în proces de perfectare și semnare a contractelor la sfârșitul semestrului.

O altă concluzie a raportului este concentrarea finanțărilor într-un singur domeniu. Din cele aproape 197 de milioane de lei acordate prin schema de plăți în avans, peste 186 de milioane de lei, adică aproximativ 95%, au fost direcționate către modernizarea exploatațiilor zootehnice. Pentru alte măsuri, precum dezvoltarea infrastructurii rurale, înființarea plantațiilor sau transferul de cunoștințe și inovare, sumele au fost de ordinul sutelor de mii sau al câtorva milioane de lei.

Probleme se observă și în Programul LEADER. În primul semestru au fost depuse 512 proiecte pentru finanțare, însă doar 277 au fost aprobate. Totodată, pentru cele 53 de Grupuri de Acțiune Locală (GAL) selectate din totalul de 54 existente au fost alocate 32,4 milioane de lei, iar alte 3,96 milioane de lei au fost achitate pentru 138 de proiecte implementate în cadrul programului. În total, prin LEADER au fost debursate 36,36 milioane de lei în primele șase luni ale anului.

În total, AIPA a examinat și autorizat spre plată 3 152 de cereri de subvenționare în primele șase luni ale anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Sept. 2026, 08:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Sept. 2026, 08:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Șezătoarea este una dintre cele mai importante întâlniri din satele de odinioară. În serile lungi de iarnă, oamenii se adunau să lucreze, să cânte și să spună povești. Aici se transmiteau din generație în generație tradițiile și meșteșugurile.

Femeile veneau cu lucrul de mână: torceau, coseau, împleteau sau țeseau, iar fiecare activitate era însoțită de povești, cântece și sfaturi. În jurul mesei sau al vetrei se adunau oameni de vârste diferite, iar cei mai pricepuți îi învățau pe cei mai tineri tainele meșteșugurilor.

Pentru tineri, aceste întâlniri erau și un prilej de socializare, de unde nu lipseau cântecele, jocurile și voia bună.

Astăzi, șezătoarea rămâne un simbol al satului tradițional și este readusă la viață în cadrul unor evenimente culturale, prin care generațiile tinere descoperă și păstrează patrimoniul popular.

Moldova este mai mult decât un loc pe harta lumii. Moldova sunt oamenii și locurile în care ne simțim acasă. Locuri care păstrează vie istoria și cultura poporului nostru. Care răscolesc amintiri, ne provoacă emoții de bucurie și dor, ori de câte ori suntem departe de casă.