Fondul de subvenții pentru agricultură se golește rapid: 60% din bani, cheltuiți în doar șase luni

Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) a consumat deja aproape două treimi din resursele disponibile pentru anul 2026, în timp ce o mare parte din bani continuă să fie direcționați pentru achitarea restanțelor din anii precedenți, nu pentru proiecte noi. Acestea sunt principalele concluzii ale raportului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) privind gestionarea fondului în primul semestru al anului 2026.

Potrivit documentului, pentru anul 2026 AIPA gestionează un fond de 2,293 miliarde de lei, iar până la 1 iulie au fost deja valorificați 1,364 miliarde de lei, echivalentul a aproape 60% din totalul resurselor. Astfel, pentru a doua jumătate a anului au rămas disponibile doar 928,6 milioane de lei.

Raportul arată că fondul din acest an este folosit în mare măsură pentru achitarea obligațiilor restante. AIPA precizează că cererile de subvenționare depuse în 2024 și rămase neachitate în 2025 din lipsa resurselor financiare au devenit prioritare la plată în 2026. În consecință, o parte importantă din banii alocați pentru acest an nu ajunge la proiecte noi, ci acoperă datorii acumulate anterior.

Cea mai mare parte a banilor, 1,078 miliarde de lei, a fost direcționată către plățile postinvestiție pentru cererile depuse încă în 2024. În comparație, pentru investițiile pe etape au fost alocate doar 8,8 milioane de lei, iar pentru plățile complementare aproximativ 43,8 milioane de lei.

Raportul scoate în evidență și blocajele din procesul de examinare a dosarelor. Din cele 374 de cereri depuse în ultimul apel pentru subvenții în avans, doar 287 s-au soldat cu semnarea contractelor. Alte 21 de cereri au fost respinse, 24 au fost retrase de solicitanți, 7 au fost suspendate, iar 31 se aflau încă în proces de perfectare și semnare a contractelor la sfârșitul semestrului.

O altă concluzie a raportului este concentrarea finanțărilor într-un singur domeniu. Din cele aproape 197 de milioane de lei acordate prin schema de plăți în avans, peste 186 de milioane de lei, adică aproximativ 95%, au fost direcționate către modernizarea exploatațiilor zootehnice. Pentru alte măsuri, precum dezvoltarea infrastructurii rurale, înființarea plantațiilor sau transferul de cunoștințe și inovare, sumele au fost de ordinul sutelor de mii sau al câtorva milioane de lei.

Probleme se observă și în Programul LEADER. În primul semestru au fost depuse 512 proiecte pentru finanțare, însă doar 277 au fost aprobate. Totodată, pentru cele 53 de Grupuri de Acțiune Locală (GAL) selectate din totalul de 54 existente au fost alocate 32,4 milioane de lei, iar alte 3,96 milioane de lei au fost achitate pentru 138 de proiecte implementate în cadrul programului. În total, prin LEADER au fost debursate 36,36 milioane de lei în primele șase luni ale anului.

În total, AIPA a examinat și autorizat spre plată 3 152 de cereri de subvenționare în primele șase luni ale anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fond de subvenționare #2026 #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli