Mecanism nou pentru finanțarea bateriilor de stocare. Garanțiile de stat ar putea fi aprobate în septembrie

04 Aug. 2026, 13:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
04 Aug. 2026, 13:12 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un nou mecanism de garantare a creditelor pentru investițiile în baterii de stocare a energiei electrice (BESS) este pregătit de autorități și ar putea fi aprobat la începutul lunii septembrie. Instrumentul financiar va facilita accesul investitorilor la finanțare și va reduce riscurile asumate de bănci în susținerea proiectelor din sectorul energetic.

Conceptul noului produs a fost prezentat în cadrul unei ședințe de lucru la care au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), Asociației Băncilor din Moldova, băncilor comerciale și experți internaționali. În cadrul discuțiilor au fost analizate principalele provocări întâmpinate de instituțiile financiare în creditarea proiectelor din domeniul energiei regenerabile.

După încheierea consultărilor cu băncile și integrarea propunerilor primite, produsul de garantare va fi transmis spre aprobare Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Autoritățile estimează că mecanismul va deveni funcțional la începutul lunii septembrie.

În paralel, sunt analizate și alte măsuri pentru stimularea investițiilor în sistemele de stocare a energiei. Printre acestea se numără instituirea unor mecanisme de ajutor de stat, posibilitatea amânării plății TVA la import pentru o anumită perioadă și eliminarea obligativității autorizației de construire și a planului urbanistic zonal pentru instalațiile BESS și parcurile de energie regenerabilă, în vederea reducerii termenelor administrative.

Republica Moldova dispune de aproximativ 30 de sisteme de stocare a energiei, cu o capacitate totală de 150 MWh, ceea ce reprezintă mai puțin de 10% din necesarul de energie în orele de consum maxim. Potrivit estimărilor autorităților, această capacitate ar putea crește de peste patru ori până la sfârșitul anului, în urma unor investiții private de aproximativ 150 de milioane de euro.

În prezent, statul oferă deja facilități pentru dezvoltatorii de proiecte de energie regenerabilă care achiziționează baterii de stocare, aceștia fiind scutiți de taxele de import și beneficiind de rambursarea rapidă a TVA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.