Curtea de Conturi zguduie CEC-ul! A cheltuit milioane de lei fără să planifice

Curtea de Conturi a identificat mai multe neconformități în procesul de achiziții publice desfășurat de Comisia Electorală Centrală (CEC) în cadrul scrutinelor din 2024 și 2025, inclusiv achiziții de peste 12 milioane de lei care nu au fost incluse în planurile anuale de achiziții.

La prezentarea raportul de audit, șefa echipei de audit, Alina Certan, a declarat că o parte dintre achizițiile efectuate de consiliile electorale de circumscripție de nivelul II nu au fost reflectate în planurile anuale ale CEC, deși necesitățile erau estimate și prevăzute în bugetele pentru organizarea alegerilor.

„Pentru scrutinul din anul 2024, valoarea achizițiilor nereflectate în planurile de achiziții constituie 7,8 milioane de lei, iar pentru scrutinul din anul 2025 achizițiile au însumat 4,3 milioane de lei”, a precizat Certan.

Potrivit auditorilor, este vorba despre achiziții de servicii informaționale și poștale, combustibil și alte bunuri necesare desfășurării alegerilor.

Curtea de Conturi a mai constatat deficiențe în justificarea achizițiilor realizate prin excepție, prevăzute de legislație, precum și lipsa unei documentări suficiente în cazul anulării unor proceduri concurențiale și al descalificării ofertanților.

Auditorii susțin că în unele cazuri nu au fost indicate motivele descalificării în scrisorile transmise agenților economici și nici nu au fost anexate toate documentele justificative la dosarele de achiziții.

De asemenea, raportul arată că 54% din valoarea achizițiilor planificate pentru alegerile parlamentare din 2025 și 61% pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 au fost realizate prin proceduri de excepție.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că instituția acceptă necesitatea sporirii transparenței și a unei documentări mai riguroase a achizițiilor, însă consideră că unele concluzii ale Curții de Conturi necesită explicații suplimentare.

Potrivit acesteia, consiliile electorale sunt organe temporare, iar includerea tuturor achizițiilor acestora în planurile anuale ale CEC trebuie analizată ținând cont de specificul procesului electoral.

Caraman a precizat că instituția a propus elaborarea unor planuri separate pentru fiecare exercițiu electoral, întrucât multe dintre necesități sunt cunoscute doar cu puțin timp înainte de ziua scrutinului.

Șeful CEC a mai subliniat că instituția încearcă să reducă ponderea achizițiilor prin excepție prin centralizarea unor procurări. Astfel, la alegerile din 2025, rechizitele de birou au fost achiziționate pentru prima dată prin licitație deschisă la nivel central, ceea ce, potrivit acesteia, a generat economii și o concurență mai mare între ofertanți.

În ceea ce privește achizițiile de combustibil, Caraman a explicat că acestea sunt dificil de organizat prin licitații clasice, deoarece numărul automobilelor și necesarul exact sunt cunoscute cu puțin timp înainte de alegeri, în timp ce procedurile prevăzute de Legea achizițiilor publice durează peste 40 de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.