Curtea de Conturi a identificat mai multe neconformități în procesul de achiziții publice desfășurat de Comisia Electorală Centrală (CEC) în cadrul scrutinelor din 2024 și 2025, inclusiv achiziții de peste 12 milioane de lei care nu au fost incluse în planurile anuale de achiziții.
La prezentarea raportul de audit, șefa echipei de audit, Alina Certan, a declarat că o parte dintre achizițiile efectuate de consiliile electorale de circumscripție de nivelul II nu au fost reflectate în planurile anuale ale CEC, deși necesitățile erau estimate și prevăzute în bugetele pentru organizarea alegerilor.
„Pentru scrutinul din anul 2024, valoarea achizițiilor nereflectate în planurile de achiziții constituie 7,8 milioane de lei, iar pentru scrutinul din anul 2025 achizițiile au însumat 4,3 milioane de lei”, a precizat Certan.
Potrivit auditorilor, este vorba despre achiziții de servicii informaționale și poștale, combustibil și alte bunuri necesare desfășurării alegerilor.
Curtea de Conturi a mai constatat deficiențe în justificarea achizițiilor realizate prin excepție, prevăzute de legislație, precum și lipsa unei documentări suficiente în cazul anulării unor proceduri concurențiale și al descalificării ofertanților.
Auditorii susțin că în unele cazuri nu au fost indicate motivele descalificării în scrisorile transmise agenților economici și nici nu au fost anexate toate documentele justificative la dosarele de achiziții.
De asemenea, raportul arată că 54% din valoarea achizițiilor planificate pentru alegerile parlamentare din 2025 și 61% pentru alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 au fost realizate prin proceduri de excepție.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că instituția acceptă necesitatea sporirii transparenței și a unei documentări mai riguroase a achizițiilor, însă consideră că unele concluzii ale Curții de Conturi necesită explicații suplimentare.
Potrivit acesteia, consiliile electorale sunt organe temporare, iar includerea tuturor achizițiilor acestora în planurile anuale ale CEC trebuie analizată ținând cont de specificul procesului electoral.
Caraman a precizat că instituția a propus elaborarea unor planuri separate pentru fiecare exercițiu electoral, întrucât multe dintre necesități sunt cunoscute doar cu puțin timp înainte de ziua scrutinului.
Șeful CEC a mai subliniat că instituția încearcă să reducă ponderea achizițiilor prin excepție prin centralizarea unor procurări. Astfel, la alegerile din 2025, rechizitele de birou au fost achiziționate pentru prima dată prin licitație deschisă la nivel central, ceea ce, potrivit acesteia, a generat economii și o concurență mai mare între ofertanți.
În ceea ce privește achizițiile de combustibil, Caraman a explicat că acestea sunt dificil de organizat prin licitații clasice, deoarece numărul automobilelor și necesarul exact sunt cunoscute cu puțin timp înainte de alegeri, în timp ce procedurile prevăzute de Legea achizițiilor publice durează peste 40 de zile.
