Autostrada Unirii spre Republica Moldova, pusă pe pauză. Instanța de la București a suspendat contractul

Curtea de Apel București a suspendat contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii A8, segmentul care va face legătura dintre Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și care include primii kilometri de autostradă construiți pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia blochează, cel puțin temporar, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură dintre cele două state.

Instanța a admis plângerile depuse de companiile românești Construcții Erbașu și Concelex, precum și de asocierea italiană ITINERA S.p.A. – Saipem S.p.A. – ICM S.p.A., împotriva deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Totodată, Curtea de Apel a dispus suspendarea executării contractului până la soluționarea definitivă a cauzei și a stabilit următorul termen de judecată pentru 30 septembrie 2026.

Contractul fusese semnat pe 2 iulie 2026 de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) cu asocierea italiană, după ce CNSC respinsese contestațiile depuse în cadrul licitației. Valoarea acestuia este de 3,57 miliarde de lei românești, fără TVA, iar durata de implementare este de 46 de luni, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor.

Tronsonul dintre Iași și Ungheni are o lungime de 15,5 kilometri și reprezintă ultimul segment al Autostrăzii Unirii A8. Proiectul mai include aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și construcția Podului peste Prut de la Ungheni, infrastructură considerată esențială pentru conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport.

Lucrările prevăd realizarea a 14 poduri, viaducte și pasaje, trei noduri rutiere, un tunel de aproximativ 500 de metri și un tunel cu două galerii de circa 1,7 kilometri. Proiectul este finanțat prin programul european SAFE și este considerat unul strategic atât pentru dezvoltarea infrastructurii dintre România și Republica Moldova, cât și pentru mobilitatea pe flancul estic al NATO.

Acesta nu este singurul tronson al Autostrăzii Unirii A8 afectat de contestații. Și lotul 2, Târgu Frumos – Lețcani, rămâne blocat în proceduri de reevaluare, după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a admis parțial mai multe contestații, iar CNIR estimează finalizarea reevaluării ofertelor în luna septembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contract suspendat #autostrada unirii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania feroviară ucraineană „Ukrzaliznytsia” negociază cu Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) o reducere de 50% a tarifelor de tranzit pentru mărfurile ucrainene transportate pe teritoriul Republicii Moldova.

Discuțiile au loc atât la nivelul autorităților din cele două state, cât și între conducerile operatorilor feroviari, a precizat adjunctul directorului Departamentului pentru Tehnologia Transporturilor și Activitate Comercială din cadrul „Ukrzaliznytsia”, Valerii Tkaciov, în cadrul unei reuniuni online cu reprezentanții pieței agricole, notează RAIL.insider.

„Într-adevăr, solicităm o reducere de 50% a tarifului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Tkaciov.

Potrivit acestuia, CFM este dispusă să analizeze solicitarea, însă dorește garanții privind volumele de mărfuri pe care exportatorii ucraineni intenționează să le transporte prin Republica Moldova.

Pe agenda negocierilor se află și problema deficitului de locomotive cu care se confruntă operatorul feroviar moldovean. Din acest motiv, CFM a propus ca trenurile care tranzitează teritoriul Republicii Moldova să fie tractate cu locomotive ale companiei „Ukrzaliznytsia”.

Valerii Tkaciov a precizat că discuțiile sunt încă în desfășurare, iar rezultatele vor fi anunțate după finalizarea negocierilor.

CFM traversează în continuare o perioadă dificilă din punct de vedere financiar. În ultimele luni, întreprinderea a scos la licitație mai multe locomotive și alte bunuri, în încercarea de a obține lichidități și de a reduce presiunea financiară. Potrivit datelor prezentate de companie, CFM avea datorii de aproximativ 450 de milioane de lei în 2025. Deși obligațiile financiare au fost reduse cu peste 15% față de anul precedent, întreprinderea a rămas pe pierdere, înregistrând un deficit de 152,4 milioane de lei în primele șase luni ale anului 2025.