Moldova vrea să dubleze numărul stațiilor pentru mașini electrice până în 2030. Planul costă 1,2 miliarde de lei

06 Aug. 2026, 10:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Aug. 2026, 10:49 // Actual //  Grîu Tatiana

Numărul stațiilor publice de încărcare pentru mașini electrice din Republica Moldova ar urma să se dubleze până în 2030, de la puțin peste 250 în prezent la cel puțin 500, potrivit proiectului Programului național de mobilitate electrică 2030, elaborat de autorități. Documentul prevede și crearea unui sistem național de monitorizare a infrastructurii de încărcare, precum și reguli unitare pentru instalarea și operarea stațiilor.

Pentru implementarea Programului este estimată o investiție de 1,191 miliarde de lei. Autorii proiectului precizează însă că cea mai mare parte a banilor nu este, deocamdată, identificată. Din costul total, 3,24 milioane de lei sunt prevăzuți din bugetul de stat, 40,8 milioane de lei ar urma să provină din asistență externă, iar aproximativ 1,147 miliarde de lei vor trebui atrase ulterior de la partenerii de dezvoltare, instituțiile financiare internaționale, investitori privați și prin parteneriate public-private.

Proiectul arată că dezvoltarea infrastructurii este necesară în contextul creșterii numărului de automobile electrice și hibride. Între 2018 și 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 87 800 de astfel de vehicule, dintre care 9 850 sunt complet electrice, iar 77 985 hibride. În 2025, numărul mașinilor electrice înmatriculate a crescut cu 35% față de anul precedent, iar al celor hibride cu 31%, însă acestea reprezintă în continuare doar aproximativ 7% din întregul parc auto.

În aceeași perioadă, parcul auto al Republicii Moldova a continuat să se extindă, de la 1 173 795 de vehicule în 2022 la 1 385 128 în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de peste 211 000 de unități în doar patru ani.

Autorii documentului estimează că dezvoltarea mobilității electrice va majora și consumul de energie electrică destinat acestui sector, de la 4,3 GWh în 2025 la 77,8 GWh în 2030, iar până în 2033 la 109,7 GWh.

În același timp, proiectul atrage atenția că Republica Moldova rămâne puternic dependentă de importurile de energie, aproximativ 85% din energia electrică, precum și 100% din gazele naturale și combustibilii utilizați în transport provenind din import.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 10:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Aug. 2026, 10:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Curtea de Apel București a suspendat contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii A8, segmentul care va face legătura dintre Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și care include primii kilometri de autostradă construiți pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia blochează, cel puțin temporar, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură dintre cele două state.

Instanța a admis plângerile depuse de companiile românești Construcții Erbașu și Concelex, precum și de asocierea italiană ITINERA S.p.A. – Saipem S.p.A. – ICM S.p.A., împotriva deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Totodată, Curtea de Apel a dispus suspendarea executării contractului până la soluționarea definitivă a cauzei și a stabilit următorul termen de judecată pentru 30 septembrie 2026.

Contractul fusese semnat pe 2 iulie 2026 de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) cu asocierea italiană, după ce CNSC respinsese contestațiile depuse în cadrul licitației. Valoarea acestuia este de 3,57 miliarde de lei românești, fără TVA, iar durata de implementare este de 46 de luni, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor.

Tronsonul dintre Iași și Ungheni are o lungime de 15,5 kilometri și reprezintă ultimul segment al Autostrăzii Unirii A8. Proiectul mai include aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și construcția Podului peste Prut de la Ungheni, infrastructură considerată esențială pentru conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport.

Lucrările prevăd realizarea a 14 poduri, viaducte și pasaje, trei noduri rutiere, un tunel de aproximativ 500 de metri și un tunel cu două galerii de circa 1,7 kilometri. Proiectul este finanțat prin programul european SAFE și este considerat unul strategic atât pentru dezvoltarea infrastructurii dintre România și Republica Moldova, cât și pentru mobilitatea pe flancul estic al NATO.

Acesta nu este singurul tronson al Autostrăzii Unirii A8 afectat de contestații. Și lotul 2, Târgu Frumos – Lețcani, rămâne blocat în proceduri de reevaluare, după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a admis parțial mai multe contestații, iar CNIR estimează finalizarea reevaluării ofertelor în luna septembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!