Moldovenii vor putea efectua operațiuni valutare de până la 100 000 de euro fără autorizarea BNM

12 Aug. 2026, 12:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
12 Aug. 2026, 12:03 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro – atât va crește plafonul pentru anumite operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea Băncii Naționale a Moldovei. Din 1 ianuarie 2028, limita urmează să fie majorată din nou, până la 250 000 de euro. Măsura face parte dintr-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, aprobat de Guvern în ședința din 12 august.

Noile limite vor viza mai multe operațiuni, inclusiv cumpărarea unor instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și credite, oferirea de garanții, anumite donații și împrumuturi între persoane fizice, precum și unele operațiuni valutare efectuate în străinătate. Potrivit documentului, liberalizarea va oferi rezidenților mai multă libertate în gestionarea banilor și acces la o gamă mai largă de instrumente financiare.

O altă schimbare importantă este eliminarea regimului de notificare la BNM pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți. În prezent, împrumuturile care depășesc 10 000 de euro trebuie notificate BNM, iar pentru rambursarea acestora este necesară confirmarea Băncii Naționale. În locul notificării, informațiile vor fi colectate prin alte mecanisme de raportare stabilite de BNM.

Potrivit autorilor proiectului, schimbarea va reduce povara administrativă pentru cei care atrag finanțare din străinătate și va facilita intrarea capitalului străin în Republica Moldova.

Regulile se relaxează și pentru persoanele care pleacă definitiv sau temporar peste hotare. Moldovenii care emigrează vor putea deschide conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM și își vor putea transfera mai ușor activele și fondurile deținute în Republica Moldova.

Proiectul introduce și posibilitatea efectuării unor plăți în valută străină în aeroporturile internaționale, după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor care efectuează curse internaționale. Totodată, nerezidenții vor putea achita în valută străină pentru serviciile hoteliere, măsură care, potrivit documentului, ar urma să faciliteze turismul internațional.

Pentru anumite operațiuni, autorizarea BNM va fi eliminată indiferent de sumă. Printre acestea se numără cumpărarea de către rezidenți a unor instrumente financiare străine admise pe piața de capital și pe piața monetară din Republica Moldova. De asemenea, societățile de investiții, organizațiile de creditare nebancară și societățile de asigurare și reasigurare vor putea acorda anumite împrumuturi și credite nerezidenților fără autorizare.

Modificările reprezintă o nouă etapă de liberalizare graduală a operațiunilor valutare de capital și sunt prezentate ca parte a pregătirii Republicii Moldova pentru liberalizarea totală a circulației capitalurilor odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Proiectul ține cont de recomandările FMI și de angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu UE.

După adoptare în Parlament, Legea ar urma să intre în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial. Prevederile privind eliminarea regimului de notificare pentru anumite împrumuturi și credite vor intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.