Moldovenii vor putea efectua operațiuni valutare de până la 100 000 de euro fără autorizarea BNM

De la 10 000 la 100 000 de euro – atât va crește plafonul pentru anumite operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea Băncii Naționale a Moldovei. Din 1 ianuarie 2028, limita urmează să fie majorată din nou, până la 250 000 de euro. Măsura face parte dintr-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, aprobat de Guvern în ședința din 12 august.

Noile limite vor viza mai multe operațiuni, inclusiv cumpărarea unor instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și credite, oferirea de garanții, anumite donații și împrumuturi între persoane fizice, precum și unele operațiuni valutare efectuate în străinătate. Potrivit documentului, liberalizarea va oferi rezidenților mai multă libertate în gestionarea banilor și acces la o gamă mai largă de instrumente financiare.

O altă schimbare importantă este eliminarea regimului de notificare la BNM pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți. În prezent, împrumuturile care depășesc 10 000 de euro trebuie notificate BNM, iar pentru rambursarea acestora este necesară confirmarea Băncii Naționale. În locul notificării, informațiile vor fi colectate prin alte mecanisme de raportare stabilite de BNM.

Potrivit autorilor proiectului, schimbarea va reduce povara administrativă pentru cei care atrag finanțare din străinătate și va facilita intrarea capitalului străin în Republica Moldova.

Regulile se relaxează și pentru persoanele care pleacă definitiv sau temporar peste hotare. Moldovenii care emigrează vor putea deschide conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM și își vor putea transfera mai ușor activele și fondurile deținute în Republica Moldova.

Proiectul introduce și posibilitatea efectuării unor plăți în valută străină în aeroporturile internaționale, după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor care efectuează curse internaționale. Totodată, nerezidenții vor putea achita în valută străină pentru serviciile hoteliere, măsură care, potrivit documentului, ar urma să faciliteze turismul internațional.

Pentru anumite operațiuni, autorizarea BNM va fi eliminată indiferent de sumă. Printre acestea se numără cumpărarea de către rezidenți a unor instrumente financiare străine admise pe piața de capital și pe piața monetară din Republica Moldova. De asemenea, societățile de investiții, organizațiile de creditare nebancară și societățile de asigurare și reasigurare vor putea acorda anumite împrumuturi și credite nerezidenților fără autorizare.

Modificările reprezintă o nouă etapă de liberalizare graduală a operațiunilor valutare de capital și sunt prezentate ca parte a pregătirii Republicii Moldova pentru liberalizarea totală a circulației capitalurilor odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Proiectul ține cont de recomandările FMI și de angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu UE.

După adoptare în Parlament, Legea ar urma să intre în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial. Prevederile privind eliminarea regimului de notificare pentru anumite împrumuturi și credite vor intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzacții valutare #plafonul tranzacțiilor #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză