Băncile pierd din profit sau transferă factura clienților? Belous: Nu sunt dușmanii noștri, ci parteneri

Majorarea impozitului pe venitul băncilor, de la 12% la 18%, nu ar trebui să fie transferată asupra clienților prin dobânzi și comisioane mai mari, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, întrebată dacă băncile vor include costul suplimentar al impozitării în prețul creditelor.

„Eu cred că această majorare nu va afecta costul comisioanelor”, a declarat Belous. Potrivit ministrei, concurența din sectorul bancar este suficient de puternică pentru a limita eventualele scumpiri, iar în cazul unor produse comisioanele s-au redus de la un an la altul.

Victoria Belous a explicat că majorarea impozitului pornește de la principiul echității fiscale, potrivit căruia profiturile agenților economici trebuie impozitate în mod similar, indiferent de sectorul în care sunt obținute.

În același timp, ministrul a subliniat că majorarea este propusă pentru anul fiscal 2027 și urmează ca autoritățile să evalueze ulterior impactul acesteia asupra sectorului financiar și asupra economiei. Potrivit ei, scopul măsurii nu este reducerea capitalului disponibil pentru creditare.

„Este important ca sistemul bancar să poată credita economia la prețuri cât mai acceptabile. Băncile nu sunt dușmanii noștri, ci partenerii noștri în dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova”, a declarat Victoria Belous.

Ministra a mai spus că în 2027 urmează să fie lansate mai multe reforme, despre care Guvernul estimează că vor genera, în următorii ani, venituri suplimentare ca urmare a dezvoltării economice.

Totuși, Belous nu a indicat un mecanism concret prin care băncile ar putea fi împiedicate să-și ajusteze dobânzile sau comisioanele. Ea și-a bazat estimarea în special pe concurența existentă pe piața bancară.

Conform proiectului politicii fiscale pentru 2027, cota impozitului pe venit aplicată activităților financiare și de asigurări urmează să crească de la 12% la 18%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.