Băncile pierd din profit sau transferă factura clienților? Belous: Nu sunt dușmanii noștri, ci parteneri

12 Aug. 2026, 13:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Aug. 2026, 13:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Majorarea impozitului pe venitul băncilor, de la 12% la 18%, nu ar trebui să fie transferată asupra clienților prin dobânzi și comisioane mai mari, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, întrebată dacă băncile vor include costul suplimentar al impozitării în prețul creditelor.

„Eu cred că această majorare nu va afecta costul comisioanelor”, a declarat Belous. Potrivit ministrei, concurența din sectorul bancar este suficient de puternică pentru a limita eventualele scumpiri, iar în cazul unor produse comisioanele s-au redus de la un an la altul.

Victoria Belous a explicat că majorarea impozitului pornește de la principiul echității fiscale, potrivit căruia profiturile agenților economici trebuie impozitate în mod similar, indiferent de sectorul în care sunt obținute.

În același timp, ministrul a subliniat că majorarea este propusă pentru anul fiscal 2027 și urmează ca autoritățile să evalueze ulterior impactul acesteia asupra sectorului financiar și asupra economiei. Potrivit ei, scopul măsurii nu este reducerea capitalului disponibil pentru creditare.

„Este important ca sistemul bancar să poată credita economia la prețuri cât mai acceptabile. Băncile nu sunt dușmanii noștri, ci partenerii noștri în dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova”, a declarat Victoria Belous.

Ministra a mai spus că în 2027 urmează să fie lansate mai multe reforme, despre care Guvernul estimează că vor genera, în următorii ani, venituri suplimentare ca urmare a dezvoltării economice.

Totuși, Belous nu a indicat un mecanism concret prin care băncile ar putea fi împiedicate să-și ajusteze dobânzile sau comisioanele. Ea și-a bazat estimarea în special pe concurența existentă pe piața bancară.

Conform proiectului politicii fiscale pentru 2027, cota impozitului pe venit aplicată activităților financiare și de asigurări urmează să crească de la 12% la 18%.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.