Băncile pierd din profit sau transferă factura clienților? Belous: Nu sunt dușmanii noștri, ci parteneri

Majorarea impozitului pe venitul băncilor, de la 12% la 18%, nu ar trebui să fie transferată asupra clienților prin dobânzi și comisioane mai mari, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, întrebată dacă băncile vor include costul suplimentar al impozitării în prețul creditelor.

„Eu cred că această majorare nu va afecta costul comisioanelor”, a declarat Belous. Potrivit ministrei, concurența din sectorul bancar este suficient de puternică pentru a limita eventualele scumpiri, iar în cazul unor produse comisioanele s-au redus de la un an la altul.

Victoria Belous a explicat că majorarea impozitului pornește de la principiul echității fiscale, potrivit căruia profiturile agenților economici trebuie impozitate în mod similar, indiferent de sectorul în care sunt obținute.

În același timp, ministrul a subliniat că majorarea este propusă pentru anul fiscal 2027 și urmează ca autoritățile să evalueze ulterior impactul acesteia asupra sectorului financiar și asupra economiei. Potrivit ei, scopul măsurii nu este reducerea capitalului disponibil pentru creditare.

„Este important ca sistemul bancar să poată credita economia la prețuri cât mai acceptabile. Băncile nu sunt dușmanii noștri, ci partenerii noștri în dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova”, a declarat Victoria Belous.

Ministra a mai spus că în 2027 urmează să fie lansate mai multe reforme, despre care Guvernul estimează că vor genera, în următorii ani, venituri suplimentare ca urmare a dezvoltării economice.

Totuși, Belous nu a indicat un mecanism concret prin care băncile ar putea fi împiedicate să-și ajusteze dobânzile sau comisioanele. Ea și-a bazat estimarea în special pe concurența existentă pe piața bancară.

Conform proiectului politicii fiscale pentru 2027, cota impozitului pe venit aplicată activităților financiare și de asigurări urmează să crească de la 12% la 18%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.