Record pe piața cerealelor! Moldova a exportat grâu de peste jumătate de miliard de lei într-o singură lună

Republica Moldova a început sezonul agricol 2026/2027 cu un record la exporturile de grâu. În luna iulie, companiile autohtone au livrat peste hotare 150.813 tone, cu 74% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Este cel mai mare volum exportat într-o lună iulie în perioada 2021–2026. Precedentul record fusese înregistrat în iulie 2024, când exporturile au ajuns la 142.645 de tone. Spre comparație, în anii agricoli mai slabi, precum 2022 și 2023, cantitățile livrate peste hotare abia au depășit 37–41 de mii de tone.

Potrivit economistului, creșterea puternică a exporturilor este determinată de recolta generoasă din acest sezon. Condițiile climatice mai favorabile decât în anii precedenți le-au permis agricultorilor să obțină cantități mai mari de grâu, iar exportatorii au avut marfă disponibilă încă din primele săptămâni după recoltare.

În pofida saltului exporturilor, prețul mediu a crescut doar marginal. În iulie 2026, grâul moldovenesc a fost vândut peste hotare cu o medie de 3,76 lei pentru un kilogram, față de 3,63 lei în iulie 2025. Avansul de aproximativ 4% este modest în raport cu scumpirea serviciilor logistice, constată Iurie Rija.

Cantitățile mari exportate au compensat însă prețul relativ stabil. Valoarea livrărilor a ajuns la circa 567 milioane de lei, cel mai ridicat rezultat lunar din întreaga perioadă analizată. În iulie 2025, valoarea exporturilor fusese de aproximativ 314,5 milioane de lei.

Piața exporturilor de grâu rămâne puternic concentrată. Primii trei comercianți au livrat împreună 97.746 de tone, echivalentul a 64,8% din volumul total.

Clasamentul este condus detașat de RUSAGRO-PRIM, cu 46.130 de tone, sau 30,6% din exporturile lunii. OROM-IMEXPO ocupă locul al doilea, cu 30.340 de tone și o cotă de 20,1%, iar AGRO-NOVA PRIM se află pe poziția a treia, cu 21.276 de tone, reprezentând 14,1% din total.

Urmează GBA TRADE, cu 15.889 de tone, TERRASEM-GRUP, cu 6.600 de tone, și M.L. EXIMTRANS, cu 4.937 de tone.

Țările europene au rămas principalii cumpărători. Italia a importat 59.752 de tone, adică 39,6% din total, la un preț mediu de 3,81 lei pentru un kilogram.

România a cumpărat 47.025 de tone, echivalentul a 31,2% din exporturile moldovenești, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Grecia s-a clasat pe locul al treilea, cu 15.761 de tone și o cotă de 10,4%.

Împreună, Italia, România și Grecia au absorbit peste 81% din grâul exportat de Republica Moldova în iulie.

Alte cantități au ajuns în Israel, Indonezia, Turcia, Bulgaria, Malaysia și Thailanda. Cel mai mare preț mediu, de 4,33 lei/kg, a fost achitat pentru livrările în Israel, iar cel mai mic, de 3,08 lei/kg, pentru cele destinate Thailandei.

Transportul naval a dominat livrările externe, fiind utilizat pentru 90.466 de tone, sau 60% din întreaga cantitate exportată.

Pe locul al doilea s-a situat transportul feroviar, cu 45.341 de tone și o pondere de 30%. Camioanele au transportat numai 15.006 tone, echivalentul a 10% din total.

Astfel, calea ferată a transportat de trei ori mai mult grâu decât transportul rutier. Potrivit analizei, orientarea către nave și trenuri este explicată prin costurile mai reduse pentru deplasarea unor cantități mari către porturi și punctele de frontieră.

În timp ce exporturile au atins niveluri-record, importurile de grâu au devenit practic inexistente. În primele șapte luni ale anului 2026, Republica Moldova a importat numai 52,12 tone, la un preț mediu de 3,73 lei/kg.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.