Record pe piața cerealelor! Moldova a exportat grâu de peste jumătate de miliard de lei într-o singură lună

12 Aug. 2026, 13:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Aug. 2026, 13:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a început sezonul agricol 2026/2027 cu un record la exporturile de grâu. În luna iulie, companiile autohtone au livrat peste hotare 150.813 tone, cu 74% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Este cel mai mare volum exportat într-o lună iulie în perioada 2021–2026. Precedentul record fusese înregistrat în iulie 2024, când exporturile au ajuns la 142.645 de tone. Spre comparație, în anii agricoli mai slabi, precum 2022 și 2023, cantitățile livrate peste hotare abia au depășit 37–41 de mii de tone.

Potrivit economistului, creșterea puternică a exporturilor este determinată de recolta generoasă din acest sezon. Condițiile climatice mai favorabile decât în anii precedenți le-au permis agricultorilor să obțină cantități mai mari de grâu, iar exportatorii au avut marfă disponibilă încă din primele săptămâni după recoltare.

În pofida saltului exporturilor, prețul mediu a crescut doar marginal. În iulie 2026, grâul moldovenesc a fost vândut peste hotare cu o medie de 3,76 lei pentru un kilogram, față de 3,63 lei în iulie 2025. Avansul de aproximativ 4% este modest în raport cu scumpirea serviciilor logistice, constată Iurie Rija.

Cantitățile mari exportate au compensat însă prețul relativ stabil. Valoarea livrărilor a ajuns la circa 567 milioane de lei, cel mai ridicat rezultat lunar din întreaga perioadă analizată. În iulie 2025, valoarea exporturilor fusese de aproximativ 314,5 milioane de lei.

Piața exporturilor de grâu rămâne puternic concentrată. Primii trei comercianți au livrat împreună 97.746 de tone, echivalentul a 64,8% din volumul total.

Clasamentul este condus detașat de RUSAGRO-PRIM, cu 46.130 de tone, sau 30,6% din exporturile lunii. OROM-IMEXPO ocupă locul al doilea, cu 30.340 de tone și o cotă de 20,1%, iar AGRO-NOVA PRIM se află pe poziția a treia, cu 21.276 de tone, reprezentând 14,1% din total.

Urmează GBA TRADE, cu 15.889 de tone, TERRASEM-GRUP, cu 6.600 de tone, și M.L. EXIMTRANS, cu 4.937 de tone.

Țările europene au rămas principalii cumpărători. Italia a importat 59.752 de tone, adică 39,6% din total, la un preț mediu de 3,81 lei pentru un kilogram.

România a cumpărat 47.025 de tone, echivalentul a 31,2% din exporturile moldovenești, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Grecia s-a clasat pe locul al treilea, cu 15.761 de tone și o cotă de 10,4%.

Împreună, Italia, România și Grecia au absorbit peste 81% din grâul exportat de Republica Moldova în iulie.

Alte cantități au ajuns în Israel, Indonezia, Turcia, Bulgaria, Malaysia și Thailanda. Cel mai mare preț mediu, de 4,33 lei/kg, a fost achitat pentru livrările în Israel, iar cel mai mic, de 3,08 lei/kg, pentru cele destinate Thailandei.

Transportul naval a dominat livrările externe, fiind utilizat pentru 90.466 de tone, sau 60% din întreaga cantitate exportată.

Pe locul al doilea s-a situat transportul feroviar, cu 45.341 de tone și o pondere de 30%. Camioanele au transportat numai 15.006 tone, echivalentul a 10% din total.

Astfel, calea ferată a transportat de trei ori mai mult grâu decât transportul rutier. Potrivit analizei, orientarea către nave și trenuri este explicată prin costurile mai reduse pentru deplasarea unor cantități mari către porturi și punctele de frontieră.

În timp ce exporturile au atins niveluri-record, importurile de grâu au devenit practic inexistente. În primele șapte luni ale anului 2026, Republica Moldova a importat numai 52,12 tone, la un preț mediu de 3,73 lei/kg.

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.