Bolea se laudă cu „profit” la CFM! 17 milioane de lei după pierderi de sute de milioane și datorii uriașe

12 Aug. 2026, 16:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Aug. 2026, 16:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat că întreprinderea Calea Ferată din Moldova ar fi revenit pe profit în prima jumătate a anului 2026, după doi ani marcați de pierderi.

Potrivit ministrului, CFM a încheiat anul 2024 cu pierderi de 300 de milioane de lei, iar în 2025 rezultatul negativ s-a redus la 80 de milioane de lei. În primele șase luni ale anului 2026, întreprinderea ar fi înregistrat însă un profit de 17 milioane de lei.

Bolea a mai declarat că, la 1 mai, restanțele salariale față de angajați fuseseră achitate. El a atribuit această evoluție măsurilor promovate de minister și aplicate de conducerea întreprinderii.

„Asta înseamnă politicile Ministerului Infrastructurii, implementate de conducerea CFM”, a declarat Vladimir Bolea.

Anunțul optimist vine însă pe fundalul unei situații financiare complicate. CFM dispune de un capital social de peste 3,21 miliarde de lei, capital propriu de aproximativ 2,91 miliarde de lei, active fixe evaluate la 1,48 miliarde de lei și terenuri aflate în folosință în valoare de aproape 497 de milioane de lei.

În același timp, la 13 februarie 2026, întreprinderea avea datorii de 75,3 milioane de lei la contribuțiile sociale și penalități de 40,7 milioane de lei. Restanțele la asigurările medicale obligatorii ajungeau la 67 de milioane de lei, iar penalitățile aferente însumau alte 22,6 milioane de lei. În total, obligațiile și majorările acumulate depășeau 205 milioane de lei.

Rezultatele prezentate de ministru apar în contextul reformei sectorului feroviar. Guvernul a aprobat reorganizarea CFM prin separarea activității comerciale într-o nouă societate pe acțiuni, denumită „CFM Pasageri și Marfă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.