Cine pilotează Polaris din umbră? Bolea: Nu există niciun fel de întrebări

12 Aug. 2026, 14:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Aug. 2026, 14:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, afirmă că nu există motive de suspiciune în privința companiei aeriene Polaris, deoarece operatorul ar fi trecut toate controalele necesare înainte de autorizare. Declarația a fost făcută după ce oficialul a fost întrebat din nou cine se află în spatele companiei apărute recent pe piața aviatică din Republica Moldova.

„În Aeroportul din Republica Moldova sunt zeci de companii care activează și v-am răspuns o dată, dar vă mai spun încă o dată, cu mult drag. Este o companie care a trecut, în totalitate, toate tipurile de controale înainte de a fi autorizată”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că, până la apariția unor probe contrare, autoritățile nu au obiecții față de noul operator. El i-a îndemnat pe cei care dețin informații despre eventuale nereguli să le transmită instituțiilor responsabile.

„Din acest considerent, până la proba contrarie, dacă dumneavoastră aveți alte informații, vă rugăm să ne informați și pe noi. Nu există niciun fel de întrebări la această companie”, a afirmat Bolea.

Oficialul a adăugat că pe piața aviatică și în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău activează zeci de companii, iar el nu cunoaște cine se află în spatele fiecărui operator.

„Sunt zeci de companii despre care nu știu cine stă în spate”, a conchis ministrul Infrastructurii.

Declarația vine după ce premierul Vasile Tofan a recunoscut că nu a examinat în detaliu dosarul Polaris. Din informațiile deținute de șeful Guvernului, compania ar fi identificat o aeronavă mai veche, contractată în regim de „wet lease”, cu care intenționează să efectueze zboruri între Chișinău și Sharm el-Sheikh.

În cadrul unui asemenea contract, aeronava este pusă la dispoziția operatorului, de regulă, împreună cu echipajul, serviciile de mentenanță și asigurarea.

Tofan a declarat că nu s-a documentat suficient pentru a putea spune cine sunt proprietarii sau beneficiarii din spatele Polaris. Premierul a subliniat însă necesitatea monitorizării atente a întregii piețe aviatice, inclusiv a companiilor nou-intrate.

„Trebuie să ne uităm cu aceeași lupă la toți și să nu permitem ca cineva să fie tratat mai favorabil decât alții”, a declarat anterior Vasile Tofan.

La începutul lunii iulie, Vladimir Bolea susținea că nu cunoaște cine se află în spatele Polaris. Ministrul preciza atunci că autoritățile au solicitat dezvăluirea beneficiarului final, iar compania avea la dispoziție 90 de zile pentru a prezenta informațiile cerute de stat.

Potrivit informațiilor consultate anterior de BANI.MD, Polaris Aviation Group SRL este deținută în proporție de 50% de Anatolie Damașchin. Alte câte 25% aparțin lui Gicu Răducan, fiul fostului ministru al Dezvoltării Regionale Marcel Răducan, și lui Guram Gvedașvili, care ocupă și funcția de administrator al companiei.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.