Cine pilotează Polaris din umbră? Bolea: Nu există niciun fel de întrebări

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, afirmă că nu există motive de suspiciune în privința companiei aeriene Polaris, deoarece operatorul ar fi trecut toate controalele necesare înainte de autorizare. Declarația a fost făcută după ce oficialul a fost întrebat din nou cine se află în spatele companiei apărute recent pe piața aviatică din Republica Moldova.

„În Aeroportul din Republica Moldova sunt zeci de companii care activează și v-am răspuns o dată, dar vă mai spun încă o dată, cu mult drag. Este o companie care a trecut, în totalitate, toate tipurile de controale înainte de a fi autorizată”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că, până la apariția unor probe contrare, autoritățile nu au obiecții față de noul operator. El i-a îndemnat pe cei care dețin informații despre eventuale nereguli să le transmită instituțiilor responsabile.

„Din acest considerent, până la proba contrarie, dacă dumneavoastră aveți alte informații, vă rugăm să ne informați și pe noi. Nu există niciun fel de întrebări la această companie”, a afirmat Bolea.

Oficialul a adăugat că pe piața aviatică și în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău activează zeci de companii, iar el nu cunoaște cine se află în spatele fiecărui operator.

„Sunt zeci de companii despre care nu știu cine stă în spate”, a conchis ministrul Infrastructurii.

Declarația vine după ce premierul Vasile Tofan a recunoscut că nu a examinat în detaliu dosarul Polaris. Din informațiile deținute de șeful Guvernului, compania ar fi identificat o aeronavă mai veche, contractată în regim de „wet lease”, cu care intenționează să efectueze zboruri între Chișinău și Sharm el-Sheikh.

În cadrul unui asemenea contract, aeronava este pusă la dispoziția operatorului, de regulă, împreună cu echipajul, serviciile de mentenanță și asigurarea.

Tofan a declarat că nu s-a documentat suficient pentru a putea spune cine sunt proprietarii sau beneficiarii din spatele Polaris. Premierul a subliniat însă necesitatea monitorizării atente a întregii piețe aviatice, inclusiv a companiilor nou-intrate.

„Trebuie să ne uităm cu aceeași lupă la toți și să nu permitem ca cineva să fie tratat mai favorabil decât alții”, a declarat anterior Vasile Tofan.

La începutul lunii iulie, Vladimir Bolea susținea că nu cunoaște cine se află în spatele Polaris. Ministrul preciza atunci că autoritățile au solicitat dezvăluirea beneficiarului final, iar compania avea la dispoziție 90 de zile pentru a prezenta informațiile cerute de stat.

Potrivit informațiilor consultate anterior de BANI.MD, Polaris Aviation Group SRL este deținută în proporție de 50% de Anatolie Damașchin. Alte câte 25% aparțin lui Gicu Răducan, fiul fostului ministru al Dezvoltării Regionale Marcel Răducan, și lui Guram Gvedașvili, care ocupă și funcția de administrator al companiei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş. a prezentat cea mai avantajoasă ofertă și ar urma să primească contractul pentru construcția drumului de ocolire a orașului Cimișlia. Firma intră însă în această cursă cu un trecut controversat. Astfel, în mai 2026, compania și 53 dintre subsidiarele sale au fost sancționate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru o practică coluzivă în cadrul unei licitații din Ucraina.

Potrivit unei notificări din 7 august 2026, transmisă participanților la licitația pentru centura Cimișliei, oferta Onur a fost declarată cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, iar compania este calificată și capabilă să execute lucrările.

Prețul contractului care urmează să fie recomandat pentru atribuire este de 43,3 milioane de euro, sumă care include și rezerva pentru cheltuieli neprevăzute. Durata estimată a contractului este de 915 zile, adică aproximativ doi ani și jumătate.

În competiție au participat patru ofertanți. Onur a prezentat o ofertă inițială de 44,16 milioane de euro, evaluată ulterior la 39,43 milioane de euro. Compania turcă ANT İnşaat Maden Sanayi a avut un preț evaluat de 46,8 milioane de euro, asocierea dintre NWC din Azerbaidjan și Nouconst din Republica Moldova – 47,96 milioane de euro, iar compania ucraineană Avtomagistral-Pivden – 48,9 milioane de euro.

Astfel, oferta evaluată a Onur a fost cu aproape 7,4 milioane de euro mai mică decât cea a următorului concurent.

Atribuirea nu este însă deocamdată finalizată. Pe pagina oficială a Administrației Naționale a Drumurilor, procedura pentru contractul RSP/W15/02 figurează în continuare cu statutul „Evaluarea ofertelor”, fără a fi publicat un anunț definitiv de atribuire. Documentul din 7 august indică, așadar, o recomandare pentru acordarea contractului, nu existența unui contract deja semnat.

Sancționată după o licitație controversată din Ucraina

În 21 mai 2026, BERD a anunțat o sancțiune de trei ani și trei luni împotriva Onur și a 53 de subsidiare ale companiei. Aceasta cuprinde o perioadă de excludere de un an și trei luni de la proiectele finanțate de BERD, urmată de doi ani de neexcludere condiționată.

Investigația Oficiului de Conformitate al BERD a constatat existența unei „înțelegeri necorespunzătoare” prin care s-a urmărit asigurarea atribuirii unui contract către Onur, cu încălcarea regulilor de achiziții ale băncii. Compania și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu anchetatorii, factori care au contribuit la reducerea sancțiunii, potrivit comunicatului BERD.

Presa de investigație din Ucraina a identificat cazul ca fiind licitația de 65 de milioane de euro organizată în 2020 pentru reparația unor sectoare ale traseului M-05 Kiev–Odesa. Publicația „Наші гроші” a relatat că existau suspiciuni că reprezentanții Onur ar fi aflat prețul concurentului Avtomagistral-Pivden, ceea ce le-ar fi permis să depună o ofertă cu aproximativ 100.000 de euro mai mică. Finanțarea contractului a fost retrasă ulterior de BERD și Banca Europeană de Investiții. Detaliile au fost prezentate de „Наші гроші”.

BERD nu a calificat oficial cazul drept tentativă de mituire, ci drept practică coluzivă. Prin urmare, existența unei tentative de mită nu poate fi prezentată drept fapt stabilit în lipsa unei constatări oficiale în acest sens.

Solicitat să comenteze, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a spus că licitația este organizată de finanțatorii care urmează să aloce bani pentru centura de ocolire a orașului, Cimișlia. Ministerul Infrastructurii nu are vreo treabă cu această licitație și cu desemnarea companiei câștigătoare.

De ce nu a fost exclusă Onur de la licitația din Moldova

Notificarea cu privire la rezultatele evaluării de la Cimișlia arată că Onur a declarat sancțiunile impuse de alte instituții financiare. Potrivit documentului, situația a fost analizată, însă sancțiunile nu s-ar extinde asupra acestei proceduri, deoarece compania nu a fost sancționată de Banca Europeană de Investiții și nu ar exista temeiuri pentru excluderea sa.

Proiectul centurii Cimișliei este finanțat anume de BEI, în cadrul Programului „Moldova Roads III B”. Drumul va avea aproximativ 7,4 kilometri și va devia traficul de tranzit în afara orașului, urmând să reducă aglomerația și să îmbunătățească siguranța rutieră.

Onur nu este la primul contract rutier din Republica Moldova. Compania turcă a construit anterior sectorul M3 Porumbrei–Cimișlia, proiect finanțat tot de BEI. Noua licitație i-ar putea aduce acum continuarea traseului, de această dată prin construirea centurii propriu-zise a orașului Cimișlia.

DOSAR

Onur și 53 dintre subsidiarele sale au fost excluse de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare de la toate proiectele finanțate de instituție pentru o perioadă de un an și trei luni. Interdicția este valabilă până la 20 august 2027, după care compania va intra într-o perioadă de doi ani de neexcludere condiționată, în care va trebui să respecte cerințele de conformitate stabilite de BERD. Sancțiunea a fost preluată de Banca Mondială prin mecanismul de excludere reciprocă, Onur devenind neeligibilă pentru contractele finanțate de această instituție. Banca Africană de Dezvoltare recunoaște, de asemenea, sancțiunile aplicate de celelalte instituții semnatare, ceea ce împiedică firma să participe la proiectele finanțate sau administrate de bancă în țările africane. Măsura BERD este eligibilă pentru recunoaștere și de Banca Asiatică de Dezvoltare, precum și de Banca Interamericană de Dezvoltare. Astfel, compania poate fi exclusă de la proiectele finanțate de aceste instituții în regiunea Asia-Pacific și în America Latină și Caraibe. Totodată, Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură a înscris explicit Onur în registrul entităților excluse, cu termen până la 20 august 2027. Prin urmare, compania nu poate participa nici la contractele finanțate de AIIB.