Inflația urcă la 9,2%, salariile la BNM rămân grase. Vicol: „Pentru ce plătim?”

18 Aug. 2026, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Aug. 2026, 10:57 // Actual //  Ursu Victor

Inflația din Republica Moldova ar putea accelera până la 9,2% în trimestrul IV al anului 2026, iar revenirea în intervalul-țintă este așteptată abia spre 2027. În aceste condiții, economistul Dumitru Vicol pune în discuție performanța Băncii Naționale a Moldovei (BNM), dar susține că rezultatele instituției nu pot fi evaluate exclusiv prin prisma nivelului actual al inflației.

„În contextul actual, este cumva firesc să întrebăm: dacă prețurile cresc, iar conducerea BNM este bine remunerată, pentru ce plătim?”, afirmă economistul într-o postare în care analizează activitatea autorității monetare.

Vicol amintește că mandatul principal al BNM este menținerea inflației în jurul țintei de 5%, însă Republica Moldova este o economie mică și puternic dependentă de importuri. Scumpirea resurselor energetice, războiul din apropierea țării, creșterea prețurilor internaționale și modificarea tarifelor reglementate se transmit rapid în prețurile achitate de populație și companii.

Economistul subliniază că BNM nu poate împiedica asemenea șocuri externe, însă poate limita efectele acestora și poate evita ca inflația să scape de sub control. Din acest motiv, spune el, performanța băncii centrale trebuie evaluată prin prisma instrumentelor pe care instituția le are efectiv la dispoziție.

În acest context, Vicol face trimitere la o evaluare independentă publicată de Fondul Monetar Internațional în aprilie 2026, potrivit căreia politica monetară din Republica Moldova a devenit mai matură și mai eficientă în controlul inflației.

Dacă anterior BNM intervenea în economie în mare parte prin influențarea cursului valutar, în prezent instituția utilizează în principal rata dobânzii, instrumentul standard folosit de băncile centrale moderne. Potrivit economistului, evaluarea FMI arată că, începând cu 2020, reacțiile BNM au devenit mai sistematice, iar deciziile de politică monetară se transmit mai clar în economie.

Vicol atrage atenția și asupra reducerii puternice a rezervelor obligatorii impuse băncilor comerciale. După criza bancară din 2014, sistemul bancar dispunea de un surplus important de lichidități, iar BNM ajunsese să oblige băncile să păstreze până la 42,5% din depozite sub formă de rezerve obligatorii.

În ultima perioadă, rata a fost redusă până la 18%, apropiindu-se astfel de nivelurile de 5-10% întâlnite în unele state din Balcanii de Vest.

Pentru populație și companii, explică economistul, reducerea rezervelor înseamnă că băncile pot direcționa mai mulți bani către creditare. În același timp, o transmisie mai eficientă a politicii monetare ar permite BNM ca, în cazul unui nou șoc, să intervină mai fin și să nu fie nevoită să majoreze dobânzile la fel de agresiv.

Vicol abordează și subiectul controversat al salariilor conducerii BNM, arătând că instituția concurează pentru specialiști chiar cu băncile comerciale pe care le supraveghează. În sectorul privat, afirmă acesta, managerii pot avea remunerații de câteva ori mai mari decât cele ale conducerii BNM.

În opinia sa, un regulator remunerat mult sub nivelul pieței pe care o supraveghează riscă fie să-și piardă profesioniștii, fie să devină vulnerabil în raport cu instituțiile pe care trebuie să le controleze.

Totuși, economistul consideră că salariile ridicate trebuie explicate și justificate prin rezultate. Performanța unei bănci centrale nu presupune însă că prețurile nu vor crește niciodată, ci că instituția reacționează competent la șocuri, limitează dezechilibrele și menține încrederea în moneda națională și în sistemul bancar.

„Avem dreptul să cerem rezultate pentru fiecare leu plătit. Evaluarea trebuie însă făcută după ceea ce BNM poate controla și după felul în care răspunde atunci când economia este lovită de factori pe care nu îi poate controla”, conchide Dumitru Vicol.

16 Nov. 2026, 16:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Nov. 2026, 16:09 // Actual //  Grîu Tatiana

83 660 de țigări provenite din Republica Moldova au fost descoperite în România într-un dosar de contrabandă în care șase persoane, printre care un angajat al CFR, au fost puse sub acuzare. Procurorii de la București susțin că țigările erau ascunse în vagoanele trenului internațional și scoase din garnitură după ce pasagerii coborau în Gara de Nord. O parte din marfă ar fi ajuns chiar la angajați ai CFR.

Ancheta vizează perioada octombrie–noiembrie 2026. Potrivit Parchetului, țigările ar fi trecut de controlul vamal ascunse în compartimentele vagoanelor. La București, după ce trenul era dus la Revizia Grivița pentru verificările tehnice, patru inculpați și o persoană încă neidentificată ar fi descărcat marfa cu sprijinul unui angajat CFR care supraveghea zona. Țigările ar fi fost apoi duse la mai multe adrese și vândute în București, direct sau prin intermediari.

Pe 13 noiembrie, polițiștii au prins în flagrant două dintre persoanele cercetate. În cele două mașini cu care acestea transportau marfa, anchetatorii au găsit 20 000 de țigări despre care procurorii spun că fuseseră aduse în România chiar în ziua respectivă, cu trenul IR 401. Polițiștii au ridicat și 11 138 de lei românești, 500 de euro, 200 de lire sterline și 100 de dolari.

În aceeași zi, polițiștii au făcut 41 de percheziții în București și în județele Ilfov, Dâmbovița, Giurgiu, Prahova și Teleorman. La adresele verificate au găsit 51 500 de țigări, iar alte 12 160 au fost descoperite în mașina unui inculpat care s-a prezentat din proprie inițiativă la una dintre percheziții.

Cele șase persoane sunt cercetate pentru contrabandă asimilată. Patru se află în arest la domiciliu, iar celelalte două au fost plasate sub control judiciar pentru 60 de zile.