Prăpastie salarială în Moldova! Un angajat din IT câștigă de aproape patru ori mai mult decât unul din agricultură

25 Aug. 2026, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Aug. 2026, 07:58 // Actual //  Ursu Victor

Piața muncii din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu salarii mai mari și cu peste 22 de mii de angajați în plus, însă datele Biroului Național de Statistică scot la iveală discrepanțe  între domenii, regiuni și sexe. Un salariat din IT a câștigat, în medie, aproape 40 de mii de lei brut pe lună, de aproape patru ori mai mult decât un angajat din agricultură, în timp ce Chișinăul rămâne singura unitate administrativ-teritorială cu salarii peste media națională.

Salariul mediu brut în Republica Moldova a ajuns în 2025 la 15.594,5 lei pe lună, în creștere nominală cu 11,5%, sau cu 1.604,5 lei, față de 2024. Salariul mediu net a constituit 13.226,8 lei. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a salariilor a fost de numai 3,4%.

Cele mai bine plătite persoane lucrează în informații și comunicații, unde salariul mediu brut a ajuns la 39.378,6 lei, adică de 2,5 ori peste media națională. Urmează sectorul financiar și al asigurărilor, cu 27.681,7 lei, și sectorul energetic, cu 23.954,9 lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu un salariu mediu de numai 10.168,8 lei, precum și hotelurile și restaurantele, cu 10.288,1 lei. Astfel, diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură ajunge la peste 29 de mii de lei lunar, iar un angajat din IT câștigă, în medie, de aproximativ 3,9 ori mai mult.

Datele BNS arată și un contrast  între Chișinău și restul țării. În toate unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția Capitalei, salariile medii s-au situat sub media națională. La Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18.707,8 lei, cu 20% peste media pe țară.

Cele mai mici salarii teritoriale au fost înregistrate la Briceni – 10.773,2 lei, Nisporeni – 10.984,9 lei și Rîșcani – 11.211,4 lei. Diferența dintre salariul mediu din Chișinău și cel din Briceni depășește astfel 7.900 de lei pe lună.

Un alt decalaj este cel dintre femei și bărbați. În 2025, salariul mediu brut al femeilor a fost de 14.360 de lei, cu 15,4%, sau 2.615 lei, mai mic decât cel al bărbaților, care a ajuns la 16.975 de lei. Diferențele sunt mult mai mari în IT, unde bărbații câștigă cu 36,6% mai mult decât femeile, și în sectorul financiar, unde decalajul este de 36%.

Există însă și câteva domenii în care femeile au salarii ușor mai mari. Este cazul transportului și depozitării, unde acestea câștigă cu 1,7% mai mult decât bărbații, industriei extractive – cu 0,9%, energeticii – cu 0,8% și învățământului – cu 0,5%.

BNS constată totodată o creștere a ocupării. La sfârșitul anului 2025 erau înregistrați 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii sau 3% mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu de salariați, calculat în echivalent timp complet, a crescut cu 20 de mii, până la 652,3 mii de persoane.

Creșterea nu a fost însă uniformă. Construcțiile au înregistrat un salt de 19,6% al numărului mediu de salariați, echivalentul a circa 4.700 de persoane, iar hotelurile și restaurantele  o creștere de 15%, sau 2.600 de angajați. În același timp, industria prelucrătoare a pierdut circa 2.700 de salariați, iar agricultura aproximativ 1.100, ambele sectoare raportând scăderi de 3,5%. Chiar și sectorul IT a înregistrat o reducere de 1,1%, sau aproximativ 400 de salariați.

Un alt indicator relevant este concentrarea foarte mare a locurilor de muncă în Capitală. Aproximativ 51,7% din numărul mediu total al salariaților din țară lucrează în municipiul Chișinău. Bălțiul concentrează doar 5,7%, iar UTA Găgăuzia – 3,5%.

Pentru angajatori, costul mediu lunar al unui salariat a ajuns la 19.356,3 lei în 2025, cu 11,4% mai mult față de anul precedent. Impozitele și contribuțiile obligatorii, achitate de salariat și angajator, au reprezentat 30,4% din totalul cheltuielilor cu forța de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Aug. 2026, 16:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Aug. 2026, 16:49 // Actual //  Grîu Tatiana

Plafonul pentru anumite operațiuni valutare care pot fi efectuate fără autorizarea Băncii Naționale a Moldovei va crește de la 10 000 la 100 000 de euro, iar din 1 ianuarie 2028 va ajunge la 250 000 de euro. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a Legii privind reglementarea valutară, care prevede liberalizarea treptată a operațiunilor valutare și simplificarea procedurilor pentru persoane și companii.

Modificările vor fi aplicate în două etape, înainte de liberalizarea deplină a operațiunilor valutare, prevăzută la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Astfel, pentru mai multe tipuri de tranzacții valutare, oamenii și companiile vor putea opera sume mai mari fără să solicite în prealabil autorizarea BNM.

Proiectul elimină și autorizarea pentru unele operațiuni financiare. Printre acestea se numără cumpărarea de către rezidenți a unor instrumente financiare străine, precum și anumite credite și împrumuturi acordate nerezidenților de societăți de investiții, organizații de creditare nebancară și societăți de asigurare și reasigurare.

Pentru moldovenii care pleacă să locuiască peste hotare, regulile vor fi mai simple. Persoanele fizice rezidente care emigrează vor putea deschide conturi în străinătate și transfera active atunci când își stabilesc domiciliul peste hotare sau pe perioada șederii în străinătate.

Din 1 octombrie 2027 va fi eliminat și regimul de notificare la BNM și de luare la evidență pentru anumite împrumuturi și credite externe primite de rezidenți. Măsura este prezentată în document ca o simplificare a procedurilor administrative pentru operațiunile financiare cu nerezidenții.

Schimbări sunt prevăzute și pentru aeroporturi și punctele internaționale de trecere a frontierei. Utilizarea valutei străine va fi permisă mai larg în unitățile comerciale din aeroporturi, la bordul aeronavelor și în zonele de trecere a frontierei.

Casele de schimb valutar vor putea, la rândul lor, să ofere servicii de plată și să distribuie sau să răscumpere monedă electronică, dacă sunt înregistrate ca agenți ai unor societăți de plată sau ai unor societăți emitente de monedă electronică licențiate.

În același timp, BNM își păstrează și își consolidează atribuțiile de control. Banca centrală va putea refuza autorizarea unei operațiuni valutare dacă aceasta prezintă riscuri legate de aplicarea sancțiunilor internaționale sau de încetarea relațiilor de corespondent bancar. Casele de schimb valutar vor trebui să prezinte BNM și informații privind situațiile financiare anuale.