Prăpastie salarială în Moldova! Un angajat din IT câștigă de aproape patru ori mai mult decât unul din agricultură

25 Aug. 2026, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Aug. 2026, 07:58 // Actual //  Ursu Victor

Piața muncii din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu salarii mai mari și cu peste 22 de mii de angajați în plus, însă datele Biroului Național de Statistică scot la iveală discrepanțe  între domenii, regiuni și sexe. Un salariat din IT a câștigat, în medie, aproape 40 de mii de lei brut pe lună, de aproape patru ori mai mult decât un angajat din agricultură, în timp ce Chișinăul rămâne singura unitate administrativ-teritorială cu salarii peste media națională.

Salariul mediu brut în Republica Moldova a ajuns în 2025 la 15.594,5 lei pe lună, în creștere nominală cu 11,5%, sau cu 1.604,5 lei, față de 2024. Salariul mediu net a constituit 13.226,8 lei. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a salariilor a fost de numai 3,4%.

Cele mai bine plătite persoane lucrează în informații și comunicații, unde salariul mediu brut a ajuns la 39.378,6 lei, adică de 2,5 ori peste media națională. Urmează sectorul financiar și al asigurărilor, cu 27.681,7 lei, și sectorul energetic, cu 23.954,9 lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu un salariu mediu de numai 10.168,8 lei, precum și hotelurile și restaurantele, cu 10.288,1 lei. Astfel, diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură ajunge la peste 29 de mii de lei lunar, iar un angajat din IT câștigă, în medie, de aproximativ 3,9 ori mai mult.

Datele BNS arată și un contrast  între Chișinău și restul țării. În toate unitățile administrativ-teritoriale, cu excepția Capitalei, salariile medii s-au situat sub media națională. La Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18.707,8 lei, cu 20% peste media pe țară.

Cele mai mici salarii teritoriale au fost înregistrate la Briceni – 10.773,2 lei, Nisporeni – 10.984,9 lei și Rîșcani – 11.211,4 lei. Diferența dintre salariul mediu din Chișinău și cel din Briceni depășește astfel 7.900 de lei pe lună.

Un alt decalaj este cel dintre femei și bărbați. În 2025, salariul mediu brut al femeilor a fost de 14.360 de lei, cu 15,4%, sau 2.615 lei, mai mic decât cel al bărbaților, care a ajuns la 16.975 de lei. Diferențele sunt mult mai mari în IT, unde bărbații câștigă cu 36,6% mai mult decât femeile, și în sectorul financiar, unde decalajul este de 36%.

Există însă și câteva domenii în care femeile au salarii ușor mai mari. Este cazul transportului și depozitării, unde acestea câștigă cu 1,7% mai mult decât bărbații, industriei extractive – cu 0,9%, energeticii – cu 0,8% și învățământului – cu 0,5%.

BNS constată totodată o creștere a ocupării. La sfârșitul anului 2025 erau înregistrați 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii sau 3% mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu de salariați, calculat în echivalent timp complet, a crescut cu 20 de mii, până la 652,3 mii de persoane.

Creșterea nu a fost însă uniformă. Construcțiile au înregistrat un salt de 19,6% al numărului mediu de salariați, echivalentul a circa 4.700 de persoane, iar hotelurile și restaurantele  o creștere de 15%, sau 2.600 de angajați. În același timp, industria prelucrătoare a pierdut circa 2.700 de salariați, iar agricultura aproximativ 1.100, ambele sectoare raportând scăderi de 3,5%. Chiar și sectorul IT a înregistrat o reducere de 1,1%, sau aproximativ 400 de salariați.

Un alt indicator relevant este concentrarea foarte mare a locurilor de muncă în Capitală. Aproximativ 51,7% din numărul mediu total al salariaților din țară lucrează în municipiul Chișinău. Bălțiul concentrează doar 5,7%, iar UTA Găgăuzia – 3,5%.

Pentru angajatori, costul mediu lunar al unui salariat a ajuns la 19.356,3 lei în 2025, cu 11,4% mai mult față de anul precedent. Impozitele și contribuțiile obligatorii, achitate de salariat și angajator, au reprezentat 30,4% din totalul cheltuielilor cu forța de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Oct. 2026, 16:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Oct. 2026, 16:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.