Scandal pe politica fiscală! Taxe mai mari pentru populație, facilități pentru milioane în acțiuni

10 Sept. 2026, 17:06
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 17:06 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Politica fiscală pentru anul 2027 reprezentă „cea mai mare majorare de impozite din istoria Republicii Moldova”, cu efecte atât asupra persoanelor fizice, cât și asupra agenților economici. a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, proiectul nu prevede majorări suficiente ale scutirilor pentru persoanele aflate la întreținere, inclusiv copii sau copii cu dizabilități, și nici pentru veteranii de război. În schimb, singura creștere mai vizibilă ar fi cea a scutirii personale, care, potrivit calculelor sale, ar însemna aproximativ 103 lei lunar.

„În rest, vin majorările în lanț”, a declarat deputatul.

El a invocat, între altele, modificările privind TVA la gaze și energie electrică, susținând că, chiar dacă unele măsuri nu ar afecta direct consumatorii casnici, costurile suplimentare suportate de agenții economici ar putea fi transferate ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor.

Chicu a criticat și modificările cu privire la impozitarea bunurilor imobiliare și a creșterii de capital. Acesta a oferit exemplul unei persoane care a cumpărat un apartament în urmă cu 20 de ani cu 20 de mii de euro și îl vinde astăzi cu 60 de mii de euro, afirmând că impozitarea diferenței ar urma să crească de la 6% la 12%.

Deputatul susține că facilitățile propuse în schimb nu compensează amploarea majorărilor. El a menționat că păstrarea cotei zero la impozitul pe profit nu reprezintă, în opinia sa, o măsură nouă, ci doar prelungirea unei facilități existente.

Ion Chicu a criticat și eliminarea unor stimulente fiscale pentru societățile cu răspundere limitată. Potrivit lui, anumite forme de remunerare acordate angajaților, care beneficiau anterior de facilități fiscale, ar urma să fie impozitate.

În același timp, deputatul afirmă că unele facilități pentru societățile pe acțiuni, în special pentru sectorul bancar, sunt păstrate sau chiar consolidate.

Chicu a dat drept exemplu remunerarea sub formă de acțiuni, susținând că o persoană poate primi acțiuni în valoare de 10–14 milioane de lei fără a achita impozit pe venit în aceleași condiții ca în cazul unei remunerații în numerar.

„Nu poți să-i impui persoanei care nu își poate încălzi locuința să plătească TVA la gaze, iar cel care primește acțiuni de la bancă în sumă de 14 milioane să nu plătească niciun bănuț impozit”, a declarat Chicu.

Deputatul a anunțat că va insista în Parlament pentru eliminarea acestei facilități, pe care o consideră discriminatorie în raport cu persoanele fizice și companiile mici.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.