A început strângerea orzului: câmpurile arată bine, așteptările sunt mari, dar depinde cum va decurge recoltarea

În Republica Moldova a început recoltarea orzului, iar în acest sens, Agrobiznes.md a luat legătura cu Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți, pentru a obține o prognoză referitor la recoltarea cerealelor care a fost demarată.

Expertul spune că recoltarea a început cu orzul de toamnă, cultură furajeră, însă din cauza precipitațiilor înregistrate, în ultima perioadă, aceasta se poate prelungi și există anumite riscuri.

”Orzul este cultură furajeră, desigur este și orz pentru bere, dar la noi nu se folosește, așa că toată cantitatea merge la furaj. Calitatea este bună, de obicei orzul se seamănă după porumb, anul trecut porumbul a fost compromis în mare parte, cât și producția la floarea-soarelui a fost compromisă, de aceea pe multe câmpuri, orzul este pătulit. Desigur contează și nivelul de fertilitate a solului, locul amplasării și alți factori, dar în general, recoltarea orzului va fi complicată din motiv că orzul este destul de pătulit. Dacă va ploua în această perioadă, procesul de recoltare va fi îngreunat și mai mult” a menționat Boris Boincean.

Expertul susține așteaptă rezultate bune, întrucât toate câmpurile arată destul de bine.

”Toate câmpurile pe care le-am văzut, arată destul de bine, așteptările sunt destul de mari, dar depinde cum va decurge recoltarea. Roada va fi comparativ cu alți ani, destul de bună, estimativ circa 4 tone per hectar minim, o medie pe țară destul de bună, luînd în calcul toate condițiile meteo mai puțin favorabile. Dar aș vrea să vorbim despre cantitate atunci când toate câmpurile vor fi recoltate, altfel riscăm să rămânem numai cu prognoza care este bună, dar nu precisă” a subliniat Boris Boincean.

În urma evaluării suprafețelor agricole din țară, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și potrivit informațiilor operative, deținute de direcțiile agricole, pentru recolta anului 2021 au fost semănate culturi cerealiere pe o suprafață de circa 418, 9 mii ha, inclusiv: 318 mii ha cu grâu de toamnă și de primăvară, 64 mii ha cu orz de toamnă și de primăvară, rapiță – 33,9 mii ha, alte culturi – 2 mii ha. Suprafața culturilor cerealiere, comparativ cu anul 2020 (389,8 mii ha), este mai mare cu circa 7%, iar comparativ cu anul 2019, este mai mică cu circa 5% (444,2 mii ha).

#recoltare #orz #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi