Facturi mai mari din 2027? Pragurile fără TVA la curent și cu TVA redus la gaze ar putea fi revizuite

Vicepreședintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dorian Istratii, spune că pragurile de consum până la care vor fi menținute facilitățile de TVA pentru energia electrică și gazele naturale ar putea fi revizuite în Parlament, în cadrul examinării politicii fiscale pentru anul 2027.

Întrebat dacă vor fi majorate limitele stabilite de Guvern, Istratii a precizat că subiectul urmează să fie discutat săptămâna viitoare, în cadrul consultărilor publice pentru lectura a doua a proiectului.

„O să avem consultări publice săptămâna viitoare în lectura a doua și o să vedem care o să fie doleanțele, propunerile, pentru că și Guvernul va participa la aceste consultări. În lectura a doua, cu deputații, vom vedea care va fi majoritatea pentru această opinie, dacă trebuie majorate sau nu. Eu am un singur vot și în comisie, și în ședința plenară”, a declarat Dorian Istratii.

În politica fiscală pentru anul 2027 este prevăzută introducerea unei cote TVA de 20% pentru energia electrică, precum și majorarea TVA la gazele naturale de la 8% la 20%.

Totodată, Guvernul a propus anumite praguri de protecție pentru consumatori. Astfel, pentru un consum de până la 100 kWh de energie electrică nu ar urma să fie aplicată TVA, iar pentru gazele naturale, un volum de până la 150 de metri cubi ar urma să fie taxat în continuare cu TVA de 8%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se împrumută la costuri ridicate din cauza imaginii pe care o are pe piețele financiare, iar această situație pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat. Declarația a fost făcută de noul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, problema nu este neapărat nivelul actual al datoriei publice, ci costul la care statul reușește să atragă finanțare.

„Acum, datoria noastră nu este extremă, dar ea este costisitoare, pentru că Moldova nu are o imagine foarte favorabilă și ne costă foarte scump să ne împrumutăm”, a declarat Marcel Spătari.

Parlamentarul susține că fiecare împrumut nou contractat de stat vine cu costuri suplimentare, iar dobânzile plătite pentru finanțarea datoriei afectează direct bugetul public.

În opinia sa, atunci când este analizat deficitul bugetar, trebuie urmărit nu doar nivelul acestuia, ci și impactul pe care îl are asupra acumulării datoriei publice de la un an la altul.

Spătari atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități: nivelul redus al veniturilor colectate de stat în raport cu dimensiunea economiei.

„Un stat, el funcționează din impozitele pe care le colectează. Republica Moldova, față de alte state din Europa, colectează foarte puțin”, a explicat președintele Comisiei economie.

Potrivit acestuia, veniturile bugetului public național reprezintă aproximativ 35% din economia Republicii Moldova. Pentru comparație, în statele baltice ponderea variază între 39% și 44%, iar media europeană ajunge la circa 46%.

În aceste condiții, Marcel Spătari consideră că Republica Moldova trebuie să găsească soluții pentru consolidarea veniturilor bugetare și, în paralel, pentru reducerea costurilor de finanțare.

În anul 2026, costul deservirii datoriei este de 6,5 miliarde de lei, iar în anul 2027 – 7,5 miliarde de lei.