Haos la frontieră! 200 de camioane blocate, traderii au oprit achizițiile de cereale

12 Sept. 2026, 09:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Sept. 2026, 09:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova a evoluat diferit în această săptămână: grâul furajer s-a scumpit ușor, orzul a rămas la aceleași niveluri, iar rapița s-a ieftinit. În același timp, congestia de la frontieră, unde circa 200 de camioane așteaptă să intre sau să iasă din țară, a determinat traderii să oprească achizițiile în data de 11 septembrie, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Potrivit acestuia, blocajul logistic a devenit principala problemă pentru piață, traderii refuzând să cumpere marfă nouă până când coloanele de camioane nu vor începe să se miște.

În cazul grâului furajer cu proteină de 10,5%, prețul a crescut ușor față de săptămâna precedentă, însă cererea rămâne slabă, iar tranzacțiile sunt puține. La Giurgiulești, grâul furajer este cumpărat cu 3.400 de lei pentru o tonă, cu 100 de lei mai mult decât pe 3 septembrie.

În nordul țării, la Drochia, Briceni și Edineț, prețul variază între 2.650 și 2.700 de lei pentru o tonă. La Șoldănești și Fălești, cotațiile ajung la 2.700-2.750 de lei, iar în zona Orhei-Criuleni-Nisporeni depășesc 2.750 de lei.

Mai spre sud, la Ștefan Vodă, Anenii Noi, Ialoveni și Hîncești, grâul furajer se cumpără cu 2.800-2.900 de lei pentru o tonă. Cele mai mari prețuri sunt în apropierea portului, în raioanele Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, unde prețul ajunge până la 3.050 de lei pentru o tonă.

Pe piața orzului nu s-au înregistrat modificări față de săptămâna precedentă. La Giurgiulești, tona este cumpărată cu 3.200-3.300 de lei. În nord, prețurile sunt de 2.500-2.600 de lei, în raioanele centrale – de 2.600-2.800 de lei, iar în sud pot ajunge la 2.900 de lei pentru o tonă.

Cea mai vizibilă schimbare a săptămânii este pe piața rapiței, unde prețul a scăzut cu 20-25 de bani pentru kilogram. Potrivit lui Iurie Rija, aproximativ 80% din recoltă a fost deja vândută, iar cantitățile disponibile pe piață s-au redus considerabil.

La Giurgiulești, rapița este tranzacționată cu aproximativ 10.400 de lei pentru o tonă, față de 10.400-10.500 de lei săptămâna precedentă. În nordul țării, prețul este de circa 9.400 de lei, în centrul țării ajunge la 9.600-9.700 de lei, iar în sud, în raioanele Comrat, Cantemir, Cimișlia și Leova, rapița se cumpără cu aproximativ 9.950 de lei pentru o tonă.

Floarea-soarelui este cumpărată la Giurgiulești cu 9.500 de lei pentru o tonă, sub prețul rapiței.

Economistul explică diferențele de preț dintre regiuni prin costurile de transport până la portul Giurgiulești. Din nordul țării, transportul unei tone de marfă costă între 600 și 800 de lei, din centrul țării – între 500 și 600 de lei, iar din sud – între 300 și 400 de lei.

Evoluția pieței în perioada următoare va depinde în mare măsură de durata blocajului de la frontieră. Deocamdată, potrivit analizei, nu există semnale clare privind momentul în care situația ar putea reveni la normal.

26 Oct. 2026, 11:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 11:39 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) din Republica Moldova au acumulat credite compromise în valoare de 64,64 milioane de lei, la sfârșitul lunii august 2026, în timp ce valoarea totală a împrumuturilor acordate de aceste instituții depășește 1,4 miliarde de lei. Datele Băncii Naționale a Moldovei, analizate de BANI.MD, arată că peste 147 de milioane de lei sunt încadrate în categorii diferite de risc, iar cea mai mare parte a creditelor din portofoliu nu este garantată.

Potrivit statisticilor BNM, la 31 august 2026, portofoliul total al asociațiilor de economii și împrumut constituia 1,404 miliarde de lei. Din această sumă, 1,256 miliarde de lei reprezentau împrumuturi clasificate drept standard, echivalentul a 89,47% din total.

Restul de 147,85 milioane de lei, sau 10,53% din portofoliu, erau încadrate în categoriile supravegheate, substandard, dubioase și compromise.

Cele mai mari probleme sunt concentrate în categoria împrumuturilor compromise, care însumează 64,64 milioane de lei și reprezintă 4,6% din toate creditele acordate de AEÎ. Pentru aceste împrumuturi, normele de clasificare prevăd constituirea unor provizioane de 100%, ceea ce reflectă nivelul ridicat al riscului de nerecuperare.

Alte 49,03 milioane de lei sunt clasificate drept împrumuturi supravegheate, 20,23 milioane de lei drept substandard, iar 13,95 milioane de lei sunt considerate dubioase.

Un alt aspect evidențiat de datele BNM este ponderea foarte mare a împrumuturilor negarantate. Din totalul de 1,404 miliarde de lei, numai 187,38 milioane de lei figurează drept împrumuturi garantate, în timp ce 1,217 miliarde de lei, echivalentul a 86,66%, sunt negarantate.

Situația este și mai pronunțată în cazul creditelor compromise. Din cele 64,64 milioane de lei încadrate în această categorie, 60,75 milioane de lei sunt negarantate și reprezintă aproape 94% din valoarea totală a împrumuturilor compromise.

Riscurile se reflectă și în provizioanele constituite de instituțiile de creditare. Potrivit datelor BNM, asociațiile de economii și împrumut au constituit provizioane de 98,63 milioane de lei pentru împrumuturi și alte 13,61 milioane de lei pentru dobânzi. Valoarea totală a acestora depășește 112,24 milioane de lei.

Totodată, dobânzile aferente împrumuturilor acordate totalizau 30,68 milioane de lei, dintre care 12,29 milioane de lei erau asociate creditelor compromise. Astfel, aproximativ 40% din valoarea dobânzilor raportate se regăsește în categoria cu cel mai ridicat risc de nerecuperare.