Gaura se adâncește: datoria internă a Moldovei a crescut cu peste 6,2 miliarde de lei în opt luni

Datoria de stat internă a Moldovei a ajuns la 58,202 miliarde de lei la sfârșitul lunii august. Numai în luna trecută, aceasta a crescut cu 432,52 milioane de lei, iar de la începutul anului curent majorarea este de 6,208 miliarde de lei, sau 11,9%.

Cea mai mare parte a datoriei este acumulată prin valorile mobiliare de stat emise pe piața primară. La sfârșitul lunii august, acestea însumau 45,067 miliarde de lei, față de 39,300 miliarde de lei la începutul anului. Creșterea este de 5,767 miliarde de lei, iar această categorie reprezintă aproximativ 77,4% din întreaga datorie de stat internă.

Alte 11,061 miliarde de lei reprezintă valorile mobiliare de stat emise pentru unele scopuri stabilite de lege. Această sumă nu s-a modificat de la începutul anului. Totodată, datoria aferentă valorilor mobiliare de stat convertite este de 983,73 milioane de lei, de asemenea fără modificări.

În creștere este și suma atrasă direct de la populație. Datoria aferentă titlurilor de stat plasate direct persoanelor fizice a ajuns la 1,091 miliarde de lei, față de 650,36 milioane de lei la începutul anului. Astfel, această componentă a crescut cu 440,21 milioane de lei, sau aproximativ 67,7%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei prin finanțarea netă pozitivă obținută pe piața primară a valorilor mobiliare de stat, în valoare de 5,767 miliarde de lei, precum și prin finanțarea netă pozitivă rezultată din plasarea titlurilor de stat direct către persoane fizice, de 440,21 milioane de lei.

Pentru banii atrași prin aceste titluri, statul achită dobânzi. În perioada ianuarie-august 2026, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă a fost de 9,56% anual, cu 0,48 puncte procentuale peste nivelul din 2025.

În funcție de termen, rata medie a fost de 3,03% pentru titlurile pe 91 de zile, 9,71% pentru cele pe 182 de zile și 9,72% pentru cele pe 364 de zile. La obligațiunile de stat, rata a fost de 7,16% pentru un an, 7,19% pentru doi ani, 7,29% pentru trei ani, 7,60% pentru patru ani, 7,83% pentru cinci ani, 7,50% pentru șapte ani și 8% pentru zece ani.

#datoria internă #august #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump