Pierderi de 676,8 milioane de lei pentru Moldovagaz. Au aprobat Raportul Financiar pentru 2020

Factori ce au determinat pierderile

151,2 milioane de lei – pierderile din achitarea serviciilor de transport a gazelor naturale. Acestea au fost formate pe fundalul creşterii la începutul anului 2020 a tarifului de transport a gazelor de la 32,32 la 256,67 lei pentru o mie de metri cubi, în timp ce tarifele reglementate pentru gazele naturale pentru consumatorii finali au fost adoptate de către Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică abia la început din noiembrie.

130,6 milioane de lei – devierile tarifare negative (diferenţa dintre preţul efectiv de achiziţie şi cel inclus în tarif), înregistrate în cursul anului trecut.

365,5 milioane de lei – crearea rezervelor pentru stingerea creanţelor neperformante, conform cerinţelor legislaţiei moldoveneşti şi standardelor internaţionale de contabilitate.

33 de milioane de lei – abateri în costul serviciilor de distribuţie a gazelor, precum şi a altor cheltuieli.

Alte subiecte discutate

Printre alte întrebări aflate pe ordinea de zi a şedinţei a fost aprobarea noii versiuni a statutului societăţii pe acţiuni, care a fost adusă în conformitate cu legislaţia modificată.

Aceasta vizează transferul funcţiei de prestare a serviciilor de ţinere a Registrului întreprinderi de la un registrator independent către Depozitarul Central Unificat, precum şi extinderea drepturilor acţionarilor.

La fel, a fost permisă organizarea adunărilor generale ale acţionarilor prin mijloace electronice de comunicare, precum şi într-o formă mixtă, cu prezenţa fizică a reprezentanţilor acestora.

De asemenea, au fost aprobate candidaturile a şase membri ai Consiliului de observatori al societăţii.

Despre Moldovagaz

SA „Moldovagaz” a fost înfiinţată în 1999.

SAP Gazprom deţine 50% din acţiunile companiei, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.