Pierderi de 676,8 milioane de lei pentru Moldovagaz. Au aprobat Raportul Financiar pentru 2020

Factori ce au determinat pierderile

151,2 milioane de lei – pierderile din achitarea serviciilor de transport a gazelor naturale. Acestea au fost formate pe fundalul creşterii la începutul anului 2020 a tarifului de transport a gazelor de la 32,32 la 256,67 lei pentru o mie de metri cubi, în timp ce tarifele reglementate pentru gazele naturale pentru consumatorii finali au fost adoptate de către Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică abia la început din noiembrie.

130,6 milioane de lei – devierile tarifare negative (diferenţa dintre preţul efectiv de achiziţie şi cel inclus în tarif), înregistrate în cursul anului trecut.

365,5 milioane de lei – crearea rezervelor pentru stingerea creanţelor neperformante, conform cerinţelor legislaţiei moldoveneşti şi standardelor internaţionale de contabilitate.

33 de milioane de lei – abateri în costul serviciilor de distribuţie a gazelor, precum şi a altor cheltuieli.

Alte subiecte discutate

Printre alte întrebări aflate pe ordinea de zi a şedinţei a fost aprobarea noii versiuni a statutului societăţii pe acţiuni, care a fost adusă în conformitate cu legislaţia modificată.

Aceasta vizează transferul funcţiei de prestare a serviciilor de ţinere a Registrului întreprinderi de la un registrator independent către Depozitarul Central Unificat, precum şi extinderea drepturilor acţionarilor.

La fel, a fost permisă organizarea adunărilor generale ale acţionarilor prin mijloace electronice de comunicare, precum şi într-o formă mixtă, cu prezenţa fizică a reprezentanţilor acestora.

De asemenea, au fost aprobate candidaturile a şase membri ai Consiliului de observatori al societăţii.

Despre Moldovagaz

SA „Moldovagaz” a fost înfiinţată în 1999.

SAP Gazprom deţine 50% din acţiunile companiei, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie